Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia deschiderii anului şcolar

Trăim toamnele şcolii

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia deschiderii anului şcolar

„Toamna ne reuneşte în şi pentru şcoală, an de an, pe toţi - elevi, profesori, părinţi.

Trăim toamnele şcolii în mod diferit de-a lungul vieţii noastre dar, direct sau indirect, ne regăsim întotdeauna în emoţia începutului care încarcă de speranţă ziua de mijloc a lui septembrie.
Este o zi în care toţi ne simţim ai şcolii, în care ne gândim cu respect şi consideraţie la cei care au întemeiat cândva, cu două secole în urmă, o Preparandie a neamului românesc, dar şi la cei care slujesc cu devotament şcoala în fiecare zi. Se cuvine a încerca să ne raportăm într-o asemenea zi la principii şi valori, la învăţare, la cunoaştere şi la devenire, independent de toate convulsiile sociale care impietează cotidian asupra educaţiei. Măsura importanţei acestei zile poate fi dată numai de înţelegerea rolului cultural-istoric al şcolii în viaţa unei comunităţi, oricât de mare ar fi aceasta.
Spaţiu creator şi modelator de destine, şcoala românească s-a dovedit a fi şi locul din care au pornit către lume oameni ce au avut cuvânt de temei şi faptă de împlinire pentru România modernă, şi nu numai - academicieni, scriitori emblematici pentru literatura română, artişti şi oameni de cultură, profesori, cercetători, medici.
Educaţia nu reprezintă o sumă de acte, ci un proces coerent, cu legităţi proprii, dar puternic ancorat în realitate. Educaţia nu este şi nu trebuie să fie apanajul exclusiv al şcolii, după cum şcoala nu trebuie percepută ca o entitate suficientă sieşi, ci ca parte integrantă a societăţii, ca nucleu al devenirii unei comunităţi. Prezentul impune tot mai acut necesitatea construcţiei solide a unui sistem educaţional care să îi permită subiectului educaţiei, copilul, să îşi dezvolte abilităţi de viaţă şi să îşi consolideze competenţe fundamentale. Nu poţi să înveţi ceva pe cineva. Poţi doar să-l ajuţi să găsească răspunsul în el însuşi - spunea, în urmă cu secole, Galileo Galilei, anticipând contemporanul a învăţa să înveţi. Principiul de bază al educaţiei contemporane este acela al parteneriatului. Implicată activ în procesele evolutive ale societăţii cunoaşterii, şcoala este elementul de referinţă al relaţiei parteneriale de tip educaţional, rolul său fiind acela de a  forma şi de a consolida competenţe, nu de a oferi, ca odinioară, informaţie ştiinţifică.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sprijină şi susţine învăţământul de calitate în România, fie că este vorba despre sistemul public, fie că este vorba despre cel privat. Printre obiectivele Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice referitoare la organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în învăţământul preuniversitar se regăsesc asigurarea calităţii şi a egalităţii de şanse, implicit a unui curriculum elaborat în acord cu principiile didacticii moderne şi cu exigenţele societăţii contemporane, asigurarea condiţiilor obiective şi echitabile pentru organizarea şi desfăşurarea evaluării, în toate formele acesteia, şi reducerea absenteismului, considerat factor major de risc pentru abandonul şcolar.
Astăzi, rolul şcolii este unul complex, care urmăreşte să formeze tinerii pentru un mediu economic şi social supus unor transformări majore într-un ritm accelerat. Drept urmare, este nevoie de o abordare integrată a competenţelor cheie cu cele profesionale, necesare unei inserţii cu succes la un loc de muncă, dar şi cu dezvoltarea spiritului inovativ, antreprenorial, atât de necesar pentru dezvoltarea economică a ţării.
Dragi dascăli,
vă mulţumesc pentru că v-aţi asumat menirea nobilă de a îndruma spre devenire minţile şi sufletele copiilor şi tinerilor noştri. Adevăratele roade ale muncii voastre nu se văd la sfârşitul unei zile de muncă, nici la finalul unui an şcolar sau la absolvirea unei generaţii, ci devin vizibile peste zeci de ani. De aceea trebuie să fim recunoscători pentru răbdarea, înţelepciunea, perseverenţa şi generozitatea cu care dăruiţi elevilor cunoaştere şi inspiraţie. Dragi elevi, învăţaţi cum să deveniţi oameni! Puneţi sub semnul întrebării totul şi toate, faceţi greşeli, dar să nu renunţaţi niciodată să vă doriţi succesul. Nu puteţi culege roadele dacă nu semănaţi seminţele, deci fiţi deştepţi, creativi, chestionaţi-vă profesorii, schimbaţi tiparele pentru că puteţi face toate aceste lucruri. Vă urez dumneavoastră, profesorilor şi elevilor, un an şcolar cu multe, foarte multe momente de satisfacţie şi împlinire, cu puţine întrebări rămase fără răspuns, cu momente, petrecute în şcoală sau sub auspiciile şcolii, transformate în amintiri frumoase şi, de bună seamă, cu multe, foarte multe proiecte îndrăzneţe"!
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 19:49:24 Ora standard a Europei de Est