Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Dialog între deputaţi şi ministrul Sorin Cîmpeanu

Comunicat de presă

Dialog între deputaţi şi ministrul Sorin Cîmpeanu

La invitaţia grupului de parlamentari PNL, ministrul Sorin Cîmpeanu a participat marţi, 15 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor, pentru a răspunde unor întrebări legate de starea învăţământului românesc la început de an şcolar, de modificările legislative, de viziunea asupra educaţiei sau, mai precis, de lipsa acesteia.

În cadrul întrevederii, am luat cuvântul din partea grupului PNL și am solicitat ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice să ia mai multe măsuri pentru adaptarea învăţământului la nevoile pieţei muncii şi pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, să aibă o deschidere mai mare pentru parteneriate cu mediul de afaceri pentru dezvoltarea învăţământului profesional în sistem dual, pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor şi a dezvolta economia românească.
Ministrul Cîmpeanu a declarat că domnia sa crede în învăţământul profesional, dar deciziile luate până acum nu lasă să se vadă acest lucru, ci dimpotrivă, dacă e să amintesc doar OUG 94 din decembrie 2014, dată la începutul mandatului său de ministru, care aducea o gravă lovitură învăţământului profesional în sistem dual. În februarie am propus în cadrul Comisiei de învăţământ amendamente care să corecteze erorile, acestea fiind apoi adoptate de Camera Deputaţilor, dar proiectul de lege nu a ajuns nici până acum în dezbaterea Comisiei de învăţământ din Senat, şi ca atare, nu a fost încă aprobat de Senat, ordonanţa producându-şi efectele negative. De asemenea, nu am văzut nicio preocupare pentru promovarea acestui tip de învăţământ sau pentru îmbunătăţirea infrastructurii învechite a colegiilor tehnice.
Învăţământul preuniversitar trebuie să ocupe primul loc în strategia de modernizare şi reformare a învăţământului. Problemele din învăţământul din mediul rural şi urban mic trebuie rezolvate cu celeritate pentru a oferi şanse egale elevilor de a se dezvolta la potenţial maxim.
Totodată, am atras atenţia asupra faptului că orientarea şcolară şi profesională în ciclul gimnazial este neglijată, nu se alocă suficiente resurse, astfel că nu se cunosc opţiunile potrivite pentru elevi, în funcţie de abilităţile şi cunoştinţele lor.
Şcoala românească se află într-un declin continuu, pe piaţa forţei de muncă intră tineri nepregătiţi corespunzător, atât din punct de vedere al cunoştinţelor dobândite, cât şi din punct de vedere al aptitudinilor şi competenţelor personale.
O altă temă abordată a fost modul dezastruos de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi de director al Casei Corpului Didactic. Am cerut mai multă corectitudine şi transparenţă în organizarea concursurilor şi selectarea oamenilor pe criterii de performanţă, nu politice, mai ales că urmează organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori de şcoli.
Întâlnirea s-a finalizat cu promisiunea ministrului Sorin Cîmpeanu de a veni mai des la şedinţele comisiilor de învăţământ din Parlamentul României pentru a discuta mai îndeaproape strategiile de dezvoltare şi modernizare ale şcolii româneşti, promisiune care sper să fie onorată pentru că doar un dialog continuu între decidenţi poate să asigure o strategie coerentă şi benefică pentru copiii noştri.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:07:41 Ora standard a Europei de Est