Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Dialog între deputaţi şi ministrul Sorin Cîmpeanu

Comunicat de presă

Dialog între deputaţi şi ministrul Sorin Cîmpeanu

La invitaţia grupului de parlamentari PNL, ministrul Sorin Cîmpeanu a participat marţi, 15 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor, pentru a răspunde unor întrebări legate de starea învăţământului românesc la început de an şcolar, de modificările legislative, de viziunea asupra educaţiei sau, mai precis, de lipsa acesteia.

În cadrul întrevederii, am luat cuvântul din partea grupului PNL și am solicitat ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice să ia mai multe măsuri pentru adaptarea învăţământului la nevoile pieţei muncii şi pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, să aibă o deschidere mai mare pentru parteneriate cu mediul de afaceri pentru dezvoltarea învăţământului profesional în sistem dual, pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor şi a dezvolta economia românească.
Ministrul Cîmpeanu a declarat că domnia sa crede în învăţământul profesional, dar deciziile luate până acum nu lasă să se vadă acest lucru, ci dimpotrivă, dacă e să amintesc doar OUG 94 din decembrie 2014, dată la începutul mandatului său de ministru, care aducea o gravă lovitură învăţământului profesional în sistem dual. În februarie am propus în cadrul Comisiei de învăţământ amendamente care să corecteze erorile, acestea fiind apoi adoptate de Camera Deputaţilor, dar proiectul de lege nu a ajuns nici până acum în dezbaterea Comisiei de învăţământ din Senat, şi ca atare, nu a fost încă aprobat de Senat, ordonanţa producându-şi efectele negative. De asemenea, nu am văzut nicio preocupare pentru promovarea acestui tip de învăţământ sau pentru îmbunătăţirea infrastructurii învechite a colegiilor tehnice.
Învăţământul preuniversitar trebuie să ocupe primul loc în strategia de modernizare şi reformare a învăţământului. Problemele din învăţământul din mediul rural şi urban mic trebuie rezolvate cu celeritate pentru a oferi şanse egale elevilor de a se dezvolta la potenţial maxim.
Totodată, am atras atenţia asupra faptului că orientarea şcolară şi profesională în ciclul gimnazial este neglijată, nu se alocă suficiente resurse, astfel că nu se cunosc opţiunile potrivite pentru elevi, în funcţie de abilităţile şi cunoştinţele lor.
Şcoala românească se află într-un declin continuu, pe piaţa forţei de muncă intră tineri nepregătiţi corespunzător, atât din punct de vedere al cunoştinţelor dobândite, cât şi din punct de vedere al aptitudinilor şi competenţelor personale.
O altă temă abordată a fost modul dezastruos de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi de director al Casei Corpului Didactic. Am cerut mai multă corectitudine şi transparenţă în organizarea concursurilor şi selectarea oamenilor pe criterii de performanţă, nu politice, mai ales că urmează organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de directori de şcoli.
Întâlnirea s-a finalizat cu promisiunea ministrului Sorin Cîmpeanu de a veni mai des la şedinţele comisiilor de învăţământ din Parlamentul României pentru a discuta mai îndeaproape strategiile de dezvoltare şi modernizare ale şcolii româneşti, promisiune care sper să fie onorată pentru că doar un dialog continuu între decidenţi poate să asigure o strategie coerentă şi benefică pentru copiii noştri.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:43 Ora standard a Europei de Est