Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Comunicat de presă

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Miercuri, 16 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor a avut loc o întâlnire de lucru între o delegaţie elveţiană şi câţiva membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Delegaţia elveţiană a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert LEBET, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, şi de doamna Anne-Lise CATTIN HENNIN, adjunct al Misiunii elveţiene la Bucureşti, din delegaţie făcând parte domnul Mauro dell'AMBROGIO, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia, şi domnul Léonard MOUNY, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia. Partea română a fost reprezentată de preşedintele Comisiei, domnul deputat Adrian Diaconu, de doamnele deputat Florica Cherecheş, iniţiatoarea întâlnirii, şi Sanda-Maria Ardeleanu şi de domnii deputaţi Radu Zlati şi Petru Andea.
Tema discuţiei a fost învăţământul dual, Elveţia având o îndelungată experienţă în domeniu. Dezbaterea a fost foarte utilă şi practică, discutându-se aspecte concrete din bunele practici elveţiene, care ar putea fi adaptate şi implementate şi în România. În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană şi susţinător fervent al învăţământului profesional în cadrul Comisiei noastre, m-am bucurat să particip şi să moderez acest dialog pragmatic despre „modelul elveţian" în învăţământul dual, care mi-a reconfirmat nevoia de implementare şi în sistemul de învăţământ românesc a acestei forme de specializare şi profesionalizare, ce aduce beneficii uriaşe economiei ţărilor care o practică. Doamna deputat Ardeleanu, în calitate de preşedinte a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană, şi-a dovedit interesul pentru acest domeniu pe care-l cunoaşte şi de la  reuniunile Adunării Parlamentare a Francofoniei, contribuind astfel la reuşita întâlnirii.
Domnul secretar de stat dell'AMBROGIO a dovedit o cunoaştere foarte detaliată a acestui tip de învăţământ şi şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog şi pe viitor. Am aflat de la domnia sa că 70% dintre elevii elveţieni, intră la vârsta de 15 ani în acest tip de învăţământ, devenind practicanţi în diferite companii, bănci, instituţii sanitare etc. Cei mai merituoşi dintre ei, ajung să facă şi facultate, devenind specialişti în instituţiile în care s-au format şi fiind susţinuţi de acestea. Există mai multe nivele de calificare şi fiecare îl alege pe cel care i se potriveşte, în funcţie de câtă şcoală vrea să facă. Unul din acestea, cu o durată de 3 sau 4 ani, este asimilat bacalaureatului, care în acest caz poartă denumirea de bacalaureat vocaţional.
Învăţământul profesional  în Elveţia nu este un loc de refugiu pentru elevii care nu învaţă bine, ci o alegere responsabilă, o mândrie naţională, fiind doar o etapă în formarea profesională şi nu neapărat o finalitate a procesului educaţional.
Câteva principii fundamentale s-au desprins cu claritate: prestigiul de care trebuie să se bucure învăţământul profesional şi învăţământul dual, descentralizarea şi încurajarea iniţiativelor locale, precum şi promovarea lor pe scară largă, implicarea mediului de afaceri, susţinerea de către sistemul de învăţământ, atitudinea pozitivă a profesorilor faţă de acest tip de învăţământ. S-au prezentat elemente ale experienţei şi legislaţiei româneşti în această direcţie şi s-au formulat propuneri precum: constituirea unui grup de consultanţă la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, popularizarea experienţelor deja existente în România, redactarea unui ghid practic pentru cei interesaţi, iniţierea unor ample dezbateri pentru atragerea mediului de afaceri, a asociaţiilor de meseriaşi, a companiilor şi firmelor de promovare şi formare în diferite meserii.
S-a vorbit şi despre învăţământul dual ca soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere faptul că ţările în care acest tip de învăţământ este dezvoltat, au o rată a şomajului la tineri deosebit de scăzută.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:26:04 Ora standard a Europei de Est