Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Comunicat de presă

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Miercuri, 16 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor a avut loc o întâlnire de lucru între o delegaţie elveţiană şi câţiva membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Delegaţia elveţiană a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert LEBET, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, şi de doamna Anne-Lise CATTIN HENNIN, adjunct al Misiunii elveţiene la Bucureşti, din delegaţie făcând parte domnul Mauro dell'AMBROGIO, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia, şi domnul Léonard MOUNY, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia. Partea română a fost reprezentată de preşedintele Comisiei, domnul deputat Adrian Diaconu, de doamnele deputat Florica Cherecheş, iniţiatoarea întâlnirii, şi Sanda-Maria Ardeleanu şi de domnii deputaţi Radu Zlati şi Petru Andea.
Tema discuţiei a fost învăţământul dual, Elveţia având o îndelungată experienţă în domeniu. Dezbaterea a fost foarte utilă şi practică, discutându-se aspecte concrete din bunele practici elveţiene, care ar putea fi adaptate şi implementate şi în România. În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană şi susţinător fervent al învăţământului profesional în cadrul Comisiei noastre, m-am bucurat să particip şi să moderez acest dialog pragmatic despre „modelul elveţian" în învăţământul dual, care mi-a reconfirmat nevoia de implementare şi în sistemul de învăţământ românesc a acestei forme de specializare şi profesionalizare, ce aduce beneficii uriaşe economiei ţărilor care o practică. Doamna deputat Ardeleanu, în calitate de preşedinte a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană, şi-a dovedit interesul pentru acest domeniu pe care-l cunoaşte şi de la  reuniunile Adunării Parlamentare a Francofoniei, contribuind astfel la reuşita întâlnirii.
Domnul secretar de stat dell'AMBROGIO a dovedit o cunoaştere foarte detaliată a acestui tip de învăţământ şi şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog şi pe viitor. Am aflat de la domnia sa că 70% dintre elevii elveţieni, intră la vârsta de 15 ani în acest tip de învăţământ, devenind practicanţi în diferite companii, bănci, instituţii sanitare etc. Cei mai merituoşi dintre ei, ajung să facă şi facultate, devenind specialişti în instituţiile în care s-au format şi fiind susţinuţi de acestea. Există mai multe nivele de calificare şi fiecare îl alege pe cel care i se potriveşte, în funcţie de câtă şcoală vrea să facă. Unul din acestea, cu o durată de 3 sau 4 ani, este asimilat bacalaureatului, care în acest caz poartă denumirea de bacalaureat vocaţional.
Învăţământul profesional  în Elveţia nu este un loc de refugiu pentru elevii care nu învaţă bine, ci o alegere responsabilă, o mândrie naţională, fiind doar o etapă în formarea profesională şi nu neapărat o finalitate a procesului educaţional.
Câteva principii fundamentale s-au desprins cu claritate: prestigiul de care trebuie să se bucure învăţământul profesional şi învăţământul dual, descentralizarea şi încurajarea iniţiativelor locale, precum şi promovarea lor pe scară largă, implicarea mediului de afaceri, susţinerea de către sistemul de învăţământ, atitudinea pozitivă a profesorilor faţă de acest tip de învăţământ. S-au prezentat elemente ale experienţei şi legislaţiei româneşti în această direcţie şi s-au formulat propuneri precum: constituirea unui grup de consultanţă la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, popularizarea experienţelor deja existente în România, redactarea unui ghid practic pentru cei interesaţi, iniţierea unor ample dezbateri pentru atragerea mediului de afaceri, a asociaţiilor de meseriaşi, a companiilor şi firmelor de promovare şi formare în diferite meserii.
S-a vorbit şi despre învăţământul dual ca soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere faptul că ţările în care acest tip de învăţământ este dezvoltat, au o rată a şomajului la tineri deosebit de scăzută.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 18:57:59 Ora standard a Europei de Est