Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Comunicat de presă

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Miercuri, 16 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor a avut loc o întâlnire de lucru între o delegaţie elveţiană şi câţiva membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Delegaţia elveţiană a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert LEBET, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, şi de doamna Anne-Lise CATTIN HENNIN, adjunct al Misiunii elveţiene la Bucureşti, din delegaţie făcând parte domnul Mauro dell'AMBROGIO, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia, şi domnul Léonard MOUNY, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia. Partea română a fost reprezentată de preşedintele Comisiei, domnul deputat Adrian Diaconu, de doamnele deputat Florica Cherecheş, iniţiatoarea întâlnirii, şi Sanda-Maria Ardeleanu şi de domnii deputaţi Radu Zlati şi Petru Andea.
Tema discuţiei a fost învăţământul dual, Elveţia având o îndelungată experienţă în domeniu. Dezbaterea a fost foarte utilă şi practică, discutându-se aspecte concrete din bunele practici elveţiene, care ar putea fi adaptate şi implementate şi în România. În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană şi susţinător fervent al învăţământului profesional în cadrul Comisiei noastre, m-am bucurat să particip şi să moderez acest dialog pragmatic despre „modelul elveţian" în învăţământul dual, care mi-a reconfirmat nevoia de implementare şi în sistemul de învăţământ românesc a acestei forme de specializare şi profesionalizare, ce aduce beneficii uriaşe economiei ţărilor care o practică. Doamna deputat Ardeleanu, în calitate de preşedinte a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană, şi-a dovedit interesul pentru acest domeniu pe care-l cunoaşte şi de la  reuniunile Adunării Parlamentare a Francofoniei, contribuind astfel la reuşita întâlnirii.
Domnul secretar de stat dell'AMBROGIO a dovedit o cunoaştere foarte detaliată a acestui tip de învăţământ şi şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog şi pe viitor. Am aflat de la domnia sa că 70% dintre elevii elveţieni, intră la vârsta de 15 ani în acest tip de învăţământ, devenind practicanţi în diferite companii, bănci, instituţii sanitare etc. Cei mai merituoşi dintre ei, ajung să facă şi facultate, devenind specialişti în instituţiile în care s-au format şi fiind susţinuţi de acestea. Există mai multe nivele de calificare şi fiecare îl alege pe cel care i se potriveşte, în funcţie de câtă şcoală vrea să facă. Unul din acestea, cu o durată de 3 sau 4 ani, este asimilat bacalaureatului, care în acest caz poartă denumirea de bacalaureat vocaţional.
Învăţământul profesional  în Elveţia nu este un loc de refugiu pentru elevii care nu învaţă bine, ci o alegere responsabilă, o mândrie naţională, fiind doar o etapă în formarea profesională şi nu neapărat o finalitate a procesului educaţional.
Câteva principii fundamentale s-au desprins cu claritate: prestigiul de care trebuie să se bucure învăţământul profesional şi învăţământul dual, descentralizarea şi încurajarea iniţiativelor locale, precum şi promovarea lor pe scară largă, implicarea mediului de afaceri, susţinerea de către sistemul de învăţământ, atitudinea pozitivă a profesorilor faţă de acest tip de învăţământ. S-au prezentat elemente ale experienţei şi legislaţiei româneşti în această direcţie şi s-au formulat propuneri precum: constituirea unui grup de consultanţă la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, popularizarea experienţelor deja existente în România, redactarea unui ghid practic pentru cei interesaţi, iniţierea unor ample dezbateri pentru atragerea mediului de afaceri, a asociaţiilor de meseriaşi, a companiilor şi firmelor de promovare şi formare în diferite meserii.
S-a vorbit şi despre învăţământul dual ca soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere faptul că ţările în care acest tip de învăţământ este dezvoltat, au o rată a şomajului la tineri deosebit de scăzută.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 10:05:31 Ora de vară a Europei de Est