Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Comunicat de presă

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Miercuri, 16 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor a avut loc o întâlnire de lucru între o delegaţie elveţiană şi câţiva membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Delegaţia elveţiană a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert LEBET, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, şi de doamna Anne-Lise CATTIN HENNIN, adjunct al Misiunii elveţiene la Bucureşti, din delegaţie făcând parte domnul Mauro dell'AMBROGIO, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia, şi domnul Léonard MOUNY, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia. Partea română a fost reprezentată de preşedintele Comisiei, domnul deputat Adrian Diaconu, de doamnele deputat Florica Cherecheş, iniţiatoarea întâlnirii, şi Sanda-Maria Ardeleanu şi de domnii deputaţi Radu Zlati şi Petru Andea.
Tema discuţiei a fost învăţământul dual, Elveţia având o îndelungată experienţă în domeniu. Dezbaterea a fost foarte utilă şi practică, discutându-se aspecte concrete din bunele practici elveţiene, care ar putea fi adaptate şi implementate şi în România. În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană şi susţinător fervent al învăţământului profesional în cadrul Comisiei noastre, m-am bucurat să particip şi să moderez acest dialog pragmatic despre „modelul elveţian" în învăţământul dual, care mi-a reconfirmat nevoia de implementare şi în sistemul de învăţământ românesc a acestei forme de specializare şi profesionalizare, ce aduce beneficii uriaşe economiei ţărilor care o practică. Doamna deputat Ardeleanu, în calitate de preşedinte a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană, şi-a dovedit interesul pentru acest domeniu pe care-l cunoaşte şi de la  reuniunile Adunării Parlamentare a Francofoniei, contribuind astfel la reuşita întâlnirii.
Domnul secretar de stat dell'AMBROGIO a dovedit o cunoaştere foarte detaliată a acestui tip de învăţământ şi şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog şi pe viitor. Am aflat de la domnia sa că 70% dintre elevii elveţieni, intră la vârsta de 15 ani în acest tip de învăţământ, devenind practicanţi în diferite companii, bănci, instituţii sanitare etc. Cei mai merituoşi dintre ei, ajung să facă şi facultate, devenind specialişti în instituţiile în care s-au format şi fiind susţinuţi de acestea. Există mai multe nivele de calificare şi fiecare îl alege pe cel care i se potriveşte, în funcţie de câtă şcoală vrea să facă. Unul din acestea, cu o durată de 3 sau 4 ani, este asimilat bacalaureatului, care în acest caz poartă denumirea de bacalaureat vocaţional.
Învăţământul profesional  în Elveţia nu este un loc de refugiu pentru elevii care nu învaţă bine, ci o alegere responsabilă, o mândrie naţională, fiind doar o etapă în formarea profesională şi nu neapărat o finalitate a procesului educaţional.
Câteva principii fundamentale s-au desprins cu claritate: prestigiul de care trebuie să se bucure învăţământul profesional şi învăţământul dual, descentralizarea şi încurajarea iniţiativelor locale, precum şi promovarea lor pe scară largă, implicarea mediului de afaceri, susţinerea de către sistemul de învăţământ, atitudinea pozitivă a profesorilor faţă de acest tip de învăţământ. S-au prezentat elemente ale experienţei şi legislaţiei româneşti în această direcţie şi s-au formulat propuneri precum: constituirea unui grup de consultanţă la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, popularizarea experienţelor deja existente în România, redactarea unui ghid practic pentru cei interesaţi, iniţierea unor ample dezbateri pentru atragerea mediului de afaceri, a asociaţiilor de meseriaşi, a companiilor şi firmelor de promovare şi formare în diferite meserii.
S-a vorbit şi despre învăţământul dual ca soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere faptul că ţările în care acest tip de învăţământ este dezvoltat, au o rată a şomajului la tineri deosebit de scăzută.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:45 Ora standard a Europei de Est