Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Dascălul de ieri şi de azi

Mesaj de 5 octombrie


Dascălul de ieri şi de azi
Literatura română este oglinda în care se reflectă dascălul bun sau rău, iubit sau urât de elevi, este locul unde întâlnim exemple pozitive sau negative.

Scriitorii au fost şi ei copii, au simpatizat sau antipatizat pe cel aflat dincolo de catedră, pus acolo să creeze deprinderi de învăţare, să modeleze personalităţi în formare. Cu mintea de copil se văd altfel lucrurile, se percep fără menajamente defectele umane. Niciodată un copil traumatizat de dascălul rău nu-şi va aminti alte întâmplări din anii de şcoală decât cele negative. Dacă devine scriitor, transpune în personajele sale defectele dascălului.

Nuvela „Domnul Vucea" este un adevărat strigăt de revoltă al unui elev chinuit, o critică adusă învăţământului de altădată cu „generali", „monitori", „primi" şi „şcolari fără grad", cu „interes" dat pentru obţinerea unor calificative care să implice pedepse mai puţin aspre.

Lipsit de tact pedagogic, fără vocaţie şi fără dragoste pentru elevi, Vucea este un sadic. Stăpânit numai de gândul de a pedepsi şi de a chinui, are plăcerea diabolică de a asista la aplicarea pedepselor. Om superficial, Vucea nu este preocupat de pregătirea elevilor: „Lecţiile mergeau strună. Nu învăţa nimeni nimic". Stăpânit el însuşi de răutate, învăţătorul îi face pe elevi să fie răi la rândul lor şi chiar să se pârască unii pe alţii.

Lipsit de demnitate şi de scrupule, Vucea îi foloseşte pe elevi în interes personal, ţinând seama de poziţia socială a acestora. Pentru a obţine bani, confiscă arşicele elevilor, pentru ca apoi să le revândă tot lor.

Vucea este o caricatură umană prin comportare, prin aspectul fizic şi prin ticuri.

Un „domn Vucea" este ruşinea supremă a dăscălimii.

Nuvela „Domnul Vucea scrisă de Barbu Ştefănescu-Delavrancea are la bază un fapt real, autorul, elev în clasa a IV-a la Şcoala Domnească, are ca învăţător pe Ion Vucitescu. Defectele acestui dascăl au ajuns model negativ pentru întreaga categorie profesională pe care o reprezentăm. Copilul percepe subtilităţile sufletului uman, fără a le putea înţelege şi exprima la vârsta fragedă. Ajuns adult, judecă şi condamnă abuzurile făcute de cei care sunt plătiţi să educe, nu să traumatizeze.

Un alt scriitor, Costache Negruzzi, o altă operă inspirată din propriile trăiri ale autorului: „Cum am învăţat româneşte", un alt dascăl: Alboteanu.

Profesor pedant, Alboteanu este dispus să impresioneze prin gesturi teatrale pentru a lăsa impresia unei profunde erudiţii. Acesta reprezintă, de fapt, tipul omului limitat, convins că numai metodele lui de predare sunt corecte.

În accepţiunea sa, limbile străine sunt dăunatoare pronunţării corecte a limbii române.

Negruzzi il prezintă cu antipatie, făcându-i portretul fizic şi moral prin prisma copilului care nu-l agreează pe dascăl: „Nasul era cu totul antiromân şi grozav de mare, semănând cu o proboscidă (trompa)".

Copilul este nerăbdător să înveţe să citească româneşte dar, în momentul în care profesorul îi prezintă metoda sa, aceasta i se pare pedantă şi complicată elevului care urma să ştie pe de rost slovele. Tânărului ambiţios, care ştia limbile greacă şi franceză, nu îi este greu să descifreze într-o zi cele 41 de litere ale alfabetului chirilic, luând ca text „Istoria românilor" de Petru Maior, ambiţionat de dascălul meschin şi unilateral, pregătit să-i demonstreze profesorului că nu ştie să-i înveţe pe elevi, în ciuda reputaţiei sale de „profesionist".

Dorind să se răzbune pe profesorul său, va născoci, împreună cu un grup de prieteni, cinci întrebări pentru dascălul atoateştiutor, umilindu-l astfel.

Uneori realitatea aduce în faţa copiilor şi astfel de indivizi, sursă de batjocură pentru elevii inteligenţi şi inventivi. Vreau să cred că sunt rare cazurile de „Alboteni" care ar păta profesia noastră.

La antipodul celor doi dascăli este alt model inspirat din realitate: dascălul Busuioc din satul moldovenesc Verşeni, devenit sursa de inspiraţie pentru personajul central al povestirii sadoveniene „Domnu Trandafir".

Pe copilul de la ţară, dascălul, el însuşi om simplu, ştia să-l atragă povestind din faptele eroilor neamului sau prezentând operele scriitorilor români.

Dăruit meseriei şi conştient de răspunderea pe care o are, învăţătorul se detaşează de griji, de necazuri şi îşi face datoria cu plăcere .

Este privit ca un apostol. Condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea sunt improprii, dar domnul Trandafir predă din pasiune şi dragoste pentru copii.

Nu are conştiinţa propriei valori, se consideră un om simplu şi se comportă ca atare, fără solemnităţi. Susţine o lecţie obişnuită când vine pe neaşteptate însuşi ministrul în inspecţie.

Este evidentă impresia profundă pe care dascălul a făcut-o copilului de odinioară care rememorează detalii din viaţa domnului Trandafir pe care le-a reţinut atunci şi le înţelege acum, după mulţi ani.

Când un elev „vede" ce spune profesorul, este cea mai mare realizare pedagogică. Acel profesor este modelul peste veacuri al dascălului perfect, dăruit meseriei sale, care trezeşte sentimente de respect şi preţuire. Ajuns în faţa copiilor, se detaşează de toate problemele, nemaiexistând decât auditoriul care soarbe fiecare cuvânt venit din inimă şi pătruns în inimi.

Meseria de dascăl este însă şi mesianică. În viziunea lui Octavian Goga dascălul este cel care ţine nestins prin timp „focul dragostei de ţară".

Dăscăliţa este cea care alină durerile sătenilor, este „muceniţa" care îşi jertfeşte anii tinereţii pentru binele semenilor. Nu numai copiii, ci şi bătrânii sunt beneficiarii cunoştinţelor dăscăliţei. Întreaga comunitate o consultă, ea desluşeşte tainele cărţilor.

Chipul dăscăliţei, de o puritate angelică, având frumuseţea unei icoane, reprezintă, la Goga, oglinda sufletului ardelenilor. Modelul este însăşi sora poetului, Victoria, învăţătoare, care a murit la vârsta de 21 de ani.

Prin ochii lui Goga dascălul şi dăscăliţa sunt încununaţi parcă de nimburi, asemenea unor sfinţi. Ei suferă pentru alţii, se jertfesc în numele comunităţii, sunt „mucenici".

Compasiunea care reiese din versurile poetului este evidentă, el jelindu-şi sora sacrificată pe altarul profesiei.

Un alt dascăl rămas etalon pentru genialul său elev este Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu.

Rămâne un mister al adolescenţei lui Eminescu legătura poetului cu profesorul lui de limba română, Aron Pumnul, de la Cernăuţi. Poetul a stat în gazdă la profesor, între ei stabilindu-se o legătură profundă.

Putem spune că „Lepturariul" lui Aron Pumnul a apărut ca un moment crucial în viaţa poetului, pentru formarea personalităţii literare a lui. Dar, murind Pumnul, Eminescu este profund impresionat şi scrie poezia „La mormântul lui Aron Pumnul" cu lacrimile în ochi, citind-o la înmormântarea profesorului.

Poate că, fără Aron Pumnul, Eminescu, deşi talentat, ar fi întârziat cu debutul literar. Profesorul l-a însufleţit şi i-a dat aripi către marea poezie prin lectura aprofundată a înaintaşilor, luând de la ei modelul rimei, unele figuri poetice şi chiar teme literare.

După moartea profesorului, Eminescu exclamă, regretând: „Pumnul nu mai este..." Şi părăseşte gimnaziul pentru totdeauna.

Aici se observă sentimentul reciproc de afecţiune dintre profesor şi elev care marchează destinul tânărului poet. Relaţia lor este cu mult peste regulile obişnuite, se ridică la rang de adoraţie, Eminescu folosindu-l pe Pumnul ca ideal uman.

Este greu să fii model, dar şi mai greu să te menţii ca etalon în ochii elevului care vrea să-şi imite discipolul.

În zilele noastre, uneori, dascălul nu mai este modelul, etalonul pentru elevi. Este un angajat bugetar, sufocat uneori de greutăţi, cu spaima zilei de mâine. Este dascăl şi atât! Fără a se putea detaşa de problemele cotidiene, este om presat de griji şi neîmpliniri, acrit de viaţă şi fără suport emoţional. Tratează profesia ca pe o meserie, consideră că datoria şi-o face stând dincolo de catedră şi perorând pe diverse teme. Sper că aceste excepţii se vor reorienta spre adevăratele meserii pentru care nu este nevoie de suflet.

Şi vreau să cred că suntem o categorie socială aparte, cu un cod deontologic pe care îl respectăm, cu principii şi bagaje de cunoştinţe pe care le împărtăşim elevilor noştri, cu disponibilităţi de relaţionare şi alte calităţi pe care le cultivăm din dorinţa de perfecţionare continuă. Avem vocaţia de dascăl în sânge, altfel n-am rezista presiunilor psihice la care meseria ne supune.

Fiecare dintre noi are ceva din domnul Trandafir, sau se străduieşte să acceadă la titlul de dascăl-model. Modestia lui o avem cu certitudine, condiţiile în care ne desfăşurăm activitatea unii dintre noi sunt puţin deasupra celor din sătucul moldovenesc unde domnul Trandafir profesa. Compensăm ca şi el prin pasiune pentru profesie, prin dăruire şi spirit de sacrificiu. Motivaţia este probabil dată de conformaţia noastră spirituală de a oferi din suflet pentru suflete.

Prof. Laza Liliana

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bogdan" Vaşcău