Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

Azi, de Ziua Educaţiei

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

„Stimaţi membri ai corpului didactic,
Dragi elevi,
Stimaţi părinţi,

Sunt deja 21 ani de când, în 1994, UNESCO atribuia zilei de 5 octombrie o semnificaţie pe cât de nobilă, pe atât de necesară, incluzând-o în calendarul evenimentelor internaţionale ca ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI. Numărul ţărilor care îi acordă acestei zile de început de octombrie însemnătatea cuvenită, recunoscând rolul fundamental pe care EDUCAŢIA îl ocupă în viaţa societăţii, este în continuă creştere. Ziua de 5 octombrie este o zi menită a pune în valoare rolul şi devenirea socială ale şcolii contemporane, cu tot ceea ce înseamnă ea: proces educaţional propriu-zis, premize educaţionale, rezultate ale educaţie (convertite, nu de puţine ori, în performanţă), resurse umane implicate ca actanţi (performeri şi beneficiari). Se cuvine a încerca să ne raportăm într-o asemenea zi la principii şi valori, la mecanisme de învăţare, la cunoaştere şi devenire, independent de toate convulsiile sociale care impietează cotidian asupra educaţiei.
Omenirea parcurge o perioadă dificilă sub aspect social şi economic, cu numeroase convulsii, mergând până la conflicte armate distructive, bulversând legităţile fireşti. Este însă o perioadă generoasă în provocări ştiinţifice. Educaţia nu reprezintă o sumă de acte, ci un proces coerent, cu legităţi proprii, dar puternic ancorat în realitate, un proces pe care nu l-au întrerupt nici evenimentele grave ale istoriei. Educaţia nu este şi nu trebuie să fie apanajul exclusiv al şcolii, după cum şcoala nu trebuie percepută ca o entitate suficientă sieşi, ci ca parte integrantă a societăţii, ca nucleu al devenirii unei comunităţi. Prezentul impune tot mai acut necesitatea construcţiei solide a unui sistem educaţional care să îi permită subiectului educaţiei, copilul, să îşi dezvolte abilităţi de viaţă şi să îşi  consolideze competenţe fundamentale. Nu poţi să înveţi ceva pe cineva. Poţi doar să-l ajuţi să găsească răspunsul în el însuşi, spunea, în urmă cu secole, Galileo Galilei, anticipând contemporanul a învăţa să înveţi. Principiul de bază al educaţiei contemporane este acela al parteneriatului. Implicată activ în procesele evolutive ale societăţii cunoaşterii, şcoala este elementul de referinţă al relaţiei parteneriale de tip educaţional, rolul său fiind de a forma şi de a consolida competenţe, nu de a oferi, ca odinioară, informaţie ştiinţifică. Forma educaţională a prezentului este subsumată ideii de proiect.
Educaţia însăşi este un proiect amplu, un proiect care încearcă să răspundă exigenţelor timpului social care îl asumă. Şcoala din România, ca, de altfel, orice altă şcoală din Europa, se află în pragul unei perioade de redefinire a propriului rol educaţional, nemaiputând face faţă singură problemelor şi provocărilor sociale actuale. Astfel, este iminentă implicarea sa într-o relaţie partenerială al cărei scop îl constituie, fireşte, educaţia copiilor.
Orice demers în plan educaţional trebuie să aibă în centru copilul. Fără el, profesorul nu ar fi profesor, şcoala nu ar fi şcoală şi lumea ar fi lipsită de înţelesuri. Pe de altă parte, în spatele imaginii copilului se presupune întotdeauna imaginea părinţilor. Cele două imagini, copil şi părinte, formează un tot ce interacţionează cu şcoala.
Percepută ca un spaţiu al dialogului, şcoala modernă trebuie să îi implice deopotrivă pe elevi, pe profesori şi pe părinţi într-o structură socială cunoscută în unele state ca o comunitate educaţională.
Formula şcolii deschise, ca efect al unei societăţi deschise, va fi formula viabilă în viitorul imediat al şcolii româneşti. Trebuie să fim conştienţi însă că, dacă ne dorim o şcoală deschisă, accesibilă tuturor, trebuie să fim şi noi toţi, actori principali sau secundari ai scenei educaţionale, în strânsă legătură şi cu maximă deschidere faţă de şcoală. 
Închei prin a-mi exprima recunoştinţa şi respectul pentru munca înnobilată în artă - arta devenirii unui copil prin instruire şi educare -, pentru eforturile făcute de domniile voastre, dragi dascăli, pentru asigurarea unei educaţii de calitate în România, convins fiind că implicarea de care aţi dat şi veţi da dovadă în procesul educaţional aşază şcoala pe o traiectorie pe care, ca revizor şcolar, Mihai Eminescu i-o desena prin cuvinte încă din 1875: „...şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte până-n gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare".
La mulţi ani!"
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 07:38:10 Ora standard a Europei de Est