Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

Azi, de Ziua Educaţiei

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

„Stimaţi membri ai corpului didactic,
Dragi elevi,
Stimaţi părinţi,

Sunt deja 21 ani de când, în 1994, UNESCO atribuia zilei de 5 octombrie o semnificaţie pe cât de nobilă, pe atât de necesară, incluzând-o în calendarul evenimentelor internaţionale ca ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI. Numărul ţărilor care îi acordă acestei zile de început de octombrie însemnătatea cuvenită, recunoscând rolul fundamental pe care EDUCAŢIA îl ocupă în viaţa societăţii, este în continuă creştere. Ziua de 5 octombrie este o zi menită a pune în valoare rolul şi devenirea socială ale şcolii contemporane, cu tot ceea ce înseamnă ea: proces educaţional propriu-zis, premize educaţionale, rezultate ale educaţie (convertite, nu de puţine ori, în performanţă), resurse umane implicate ca actanţi (performeri şi beneficiari). Se cuvine a încerca să ne raportăm într-o asemenea zi la principii şi valori, la mecanisme de învăţare, la cunoaştere şi devenire, independent de toate convulsiile sociale care impietează cotidian asupra educaţiei.
Omenirea parcurge o perioadă dificilă sub aspect social şi economic, cu numeroase convulsii, mergând până la conflicte armate distructive, bulversând legităţile fireşti. Este însă o perioadă generoasă în provocări ştiinţifice. Educaţia nu reprezintă o sumă de acte, ci un proces coerent, cu legităţi proprii, dar puternic ancorat în realitate, un proces pe care nu l-au întrerupt nici evenimentele grave ale istoriei. Educaţia nu este şi nu trebuie să fie apanajul exclusiv al şcolii, după cum şcoala nu trebuie percepută ca o entitate suficientă sieşi, ci ca parte integrantă a societăţii, ca nucleu al devenirii unei comunităţi. Prezentul impune tot mai acut necesitatea construcţiei solide a unui sistem educaţional care să îi permită subiectului educaţiei, copilul, să îşi dezvolte abilităţi de viaţă şi să îşi  consolideze competenţe fundamentale. Nu poţi să înveţi ceva pe cineva. Poţi doar să-l ajuţi să găsească răspunsul în el însuşi, spunea, în urmă cu secole, Galileo Galilei, anticipând contemporanul a învăţa să înveţi. Principiul de bază al educaţiei contemporane este acela al parteneriatului. Implicată activ în procesele evolutive ale societăţii cunoaşterii, şcoala este elementul de referinţă al relaţiei parteneriale de tip educaţional, rolul său fiind de a forma şi de a consolida competenţe, nu de a oferi, ca odinioară, informaţie ştiinţifică. Forma educaţională a prezentului este subsumată ideii de proiect.
Educaţia însăşi este un proiect amplu, un proiect care încearcă să răspundă exigenţelor timpului social care îl asumă. Şcoala din România, ca, de altfel, orice altă şcoală din Europa, se află în pragul unei perioade de redefinire a propriului rol educaţional, nemaiputând face faţă singură problemelor şi provocărilor sociale actuale. Astfel, este iminentă implicarea sa într-o relaţie partenerială al cărei scop îl constituie, fireşte, educaţia copiilor.
Orice demers în plan educaţional trebuie să aibă în centru copilul. Fără el, profesorul nu ar fi profesor, şcoala nu ar fi şcoală şi lumea ar fi lipsită de înţelesuri. Pe de altă parte, în spatele imaginii copilului se presupune întotdeauna imaginea părinţilor. Cele două imagini, copil şi părinte, formează un tot ce interacţionează cu şcoala.
Percepută ca un spaţiu al dialogului, şcoala modernă trebuie să îi implice deopotrivă pe elevi, pe profesori şi pe părinţi într-o structură socială cunoscută în unele state ca o comunitate educaţională.
Formula şcolii deschise, ca efect al unei societăţi deschise, va fi formula viabilă în viitorul imediat al şcolii româneşti. Trebuie să fim conştienţi însă că, dacă ne dorim o şcoală deschisă, accesibilă tuturor, trebuie să fim şi noi toţi, actori principali sau secundari ai scenei educaţionale, în strânsă legătură şi cu maximă deschidere faţă de şcoală. 
Închei prin a-mi exprima recunoştinţa şi respectul pentru munca înnobilată în artă - arta devenirii unui copil prin instruire şi educare -, pentru eforturile făcute de domniile voastre, dragi dascăli, pentru asigurarea unei educaţii de calitate în România, convins fiind că implicarea de care aţi dat şi veţi da dovadă în procesul educaţional aşază şcoala pe o traiectorie pe care, ca revizor şcolar, Mihai Eminescu i-o desena prin cuvinte încă din 1875: „...şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte până-n gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare".
La mulţi ani!"
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 12:42:49 Ora standard a Europei de Est