Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Deocamdată, am ajuns şcolar!

Ce vreau să mă fac când voi fi mare?

Deocamdată, am ajuns şcolar!

Cine a dispus ca prichindeii din grupa pregătitoare, de la grădiniţă, să ajungă şcolari, în clasa pregătitoare, credem că nu a gândit îndeajuns, nu s-a consultat cu specialiştii în domeniu, ci doar a copiat vreun model european, dacă tot am ajuns (colonişti) europeni!

De când e în vigoare această modă şi lege sfidătoare (pe copiii respectivi i-a consultat cineva, în mod democratic, să afle dacă vor să părăsească grădiniţa, răpindu-li-se un an preţios din copilărie?), am stat de vorbă cu nenumăraţi învăţători (institutori sau profesori) care s-au confruntat cu fenomenul. Una se spune şi se scrie şi alta este realitatea în teren. Nici măcar unul nu apreciază mutarea ca fiind inspirată, deşteaptă, salvatoare sau cum doriţi să o consideraţi, ci forţată („necoaptă"), stresantă şi ineficientă, care îl aduce pe copil prea devreme în bancă (o bancă total neprietenoasă) pentru vârsta sa...
Zilele acestea (marţi, 6 octombrie 2015), am mai stat de vorbă cu o clasă de şcolari, aflaţi în pregătitoare, elevii doamnei profesor Aurelia Popovici, din E, Şcoala Gimnazială „Dacia". I-am provocat să gândească la viitorul lor de aur şi să ne spună ce vor să ajungă când vor fi destul de mari şi „bătrâni" ca să-şi ia soarta în propriile mâini...
Andreea Ioana B. se vede bucătar, Sofia C. - profesor de balet, Rareş Andrei C. - şofer de mocăniţă, Raul Adrian C.C. - şofer, Kariana Maria D.D. - profesor de balet, Alexandra Maria F. - doctoriţă, Nicolae Luca I. - masterchef, Darius M. - poliţist, Sebastian N. - doctor, Bianca N. - profesor de dans, David P. - pompier, Ismail David P. - şofer, Carmen Gabriela P. - dentistă, Eduard R. - pompier, Marius Şerban S. - pompier, Adrian Ionuţ Ş. - pescar, Luca Sz. - militar, Larisa T. - profesor, Darius Ţ. - căutător de oase de dinozaur, Valentina Maria U. - bucătăreasă, David Beniamin V. - director (de şcoală), Mircea Ionatan V. - şofer taximetrist, Ştefan Dominik W. - profesor de karate.
Constatăm că în puţine cazuri (să tot fie vreo două), intervievaţii au „copiat" răspunsul colegului precedent. Era prea greu, poate chiar imposibil, să ne fi motivat la această oră alegerea făcută. Ceea ce ne-a surprins, în mod plăcut, în 99 la sută din cazuri, este faptul că ei nu s-au mulţumit să ne răspundă scurt şi concis, ci au făcut-o în propoziţie (dezvoltată).
Ovidiu DAN

Trimite email

duminic, 21 aprilie 2019