Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dacă e weekend, avem o nouă lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dl rector Ioan Dziţac ne propune o lectură pe cinste la ceasul „Toamnei orădene", printre picăturile de ploaie: să zăbovim asupra revistei de cultură „Curtea de la Argeş, numărul din octombrie.

În editorial, dl redactor-şef Gheorghe Păun ne povesteşte cum a fost la Chişinău în 31August 2015, în şi de Ziua Limbii române, concluzionând că „pentru Basarabia istoria nu mai are răbdare. Basarabia va trebui curând să aleagă. La fel ca şi acum o sută şi ceva de ani". Domnul Eminescu a scris în „Timpul"din 26 februarie 1881 despre Electivitatea magistraturii, iar noi citim astăzi în pag.2, iar ceva mai jos: Clubul revistei - O ediţie de colecţie. Horia Bădescu scrie Sfatul bătrânilor, privind la „cele cinci făpturi de piatră (monumentalul ansamblu al lui Vida Geza) aşezate în semicerc - „ceata oamenilor bătrâni şi buni" - cum li se spunea mai demult, încovoiaţi de ani şi de povara vieţii, dar şi de adevărurile multe şi cele mai multe dureroase pe care le aflaseră şi le strânseseră nu doar pe umeri, ci şi în memoria lor de oameni bătrâni şi buni..." Dragoş Vaida ne aduce în atenţie Omul de cultură şi istoria de lângă noi, pornind de la Lucian Blaga - 1.Istoria şi filosofia culturii (în dezvoltarea socială), urmate de 2.Filonul de critică socială la Eminescu, Maiorescu şi Haret. În reflecţiile sale despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliţă ajunge la Pescuitul miraculos. Citiţi şi vă cutremuraţi în Podul de reviste Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii şi Despre căpitanul Gheorghe V. Andronache.de Ion Vlas. Claudia Voiculescu publică Emil Panaitescu şi Columna lui Traian, iar Gheorghe Vlad ne sensibilizează cu doamna Elena Cuza „una dintre cele mai iubite şi respectate femei din secolul al XIX-lea, datorită calităţilor sale deosebite, fiind apreciată nu doar pentru frumuseţea fizică, ci şi pentru sufletul său delicat, pentru modestia sa, pentru generozitatea, spiritul de sacrificiu şi dărnicia ei". Gândind la Centenarul Unirii (de la 1 Decembrie 2018) şi auzindu-i pe unii şi pe alţii, Marian Nencescu chiar se entuziasmează la gândul că la 1 decembrie 2018 ar putea fi inaugurată „Autostrada Unirii, care să lege Bucureştiul de Cluj-Napoca, cu trecere prin Alba Iulia, cu acces spre celelalte oraşe-simbol ale provinciilor istorice româneşti Cernăuţi şi Chişinău..." Apropo de valul migraţionist, Nicolae Melinescu se întreabă: Şi noi, românii, încotro? Cine rezolvă marea ameninţare umanitară? În Dialoguri esenţiale, Octavian Curpaş scrie despre un român erudit, Constantin Sperneac-Wolfer, născut în Timişoara, în prezent avocat de succes în Germania. După un serial fluviu cu marea Chină, Ion Pătraşcu îşi începe Povestirile persane (şi cursa lungă) cu Şeherezada („cea cu har dumnezeiesc de naratoare"). Înainte să vă lăsăm să lecturaţi revista în voie, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro ne oprim la cele două Orizonturi SF ale lui Dan D.Farcaş şi Mircea Opriţă. În articolele precedente, D.D.F. a prezentat câteva argumente care să ilustreze modul în care viaţa putea să apară pe Pământ, iar M.O. se opreşte la poemele în proză ale lui George Suru, oferindu-ne pe „tavă" un grupaj de schiţe lirice pe teme SF.
Ovidiu DAN  

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:08:49 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...