Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dacă e weekend, avem o nouă lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dl rector Ioan Dziţac ne propune o lectură pe cinste la ceasul „Toamnei orădene", printre picăturile de ploaie: să zăbovim asupra revistei de cultură „Curtea de la Argeş, numărul din octombrie.

În editorial, dl redactor-şef Gheorghe Păun ne povesteşte cum a fost la Chişinău în 31August 2015, în şi de Ziua Limbii române, concluzionând că „pentru Basarabia istoria nu mai are răbdare. Basarabia va trebui curând să aleagă. La fel ca şi acum o sută şi ceva de ani". Domnul Eminescu a scris în „Timpul"din 26 februarie 1881 despre Electivitatea magistraturii, iar noi citim astăzi în pag.2, iar ceva mai jos: Clubul revistei - O ediţie de colecţie. Horia Bădescu scrie Sfatul bătrânilor, privind la „cele cinci făpturi de piatră (monumentalul ansamblu al lui Vida Geza) aşezate în semicerc - „ceata oamenilor bătrâni şi buni" - cum li se spunea mai demult, încovoiaţi de ani şi de povara vieţii, dar şi de adevărurile multe şi cele mai multe dureroase pe care le aflaseră şi le strânseseră nu doar pe umeri, ci şi în memoria lor de oameni bătrâni şi buni..." Dragoş Vaida ne aduce în atenţie Omul de cultură şi istoria de lângă noi, pornind de la Lucian Blaga - 1.Istoria şi filosofia culturii (în dezvoltarea socială), urmate de 2.Filonul de critică socială la Eminescu, Maiorescu şi Haret. În reflecţiile sale despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliţă ajunge la Pescuitul miraculos. Citiţi şi vă cutremuraţi în Podul de reviste Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii şi Despre căpitanul Gheorghe V. Andronache.de Ion Vlas. Claudia Voiculescu publică Emil Panaitescu şi Columna lui Traian, iar Gheorghe Vlad ne sensibilizează cu doamna Elena Cuza „una dintre cele mai iubite şi respectate femei din secolul al XIX-lea, datorită calităţilor sale deosebite, fiind apreciată nu doar pentru frumuseţea fizică, ci şi pentru sufletul său delicat, pentru modestia sa, pentru generozitatea, spiritul de sacrificiu şi dărnicia ei". Gândind la Centenarul Unirii (de la 1 Decembrie 2018) şi auzindu-i pe unii şi pe alţii, Marian Nencescu chiar se entuziasmează la gândul că la 1 decembrie 2018 ar putea fi inaugurată „Autostrada Unirii, care să lege Bucureştiul de Cluj-Napoca, cu trecere prin Alba Iulia, cu acces spre celelalte oraşe-simbol ale provinciilor istorice româneşti Cernăuţi şi Chişinău..." Apropo de valul migraţionist, Nicolae Melinescu se întreabă: Şi noi, românii, încotro? Cine rezolvă marea ameninţare umanitară? În Dialoguri esenţiale, Octavian Curpaş scrie despre un român erudit, Constantin Sperneac-Wolfer, născut în Timişoara, în prezent avocat de succes în Germania. După un serial fluviu cu marea Chină, Ion Pătraşcu îşi începe Povestirile persane (şi cursa lungă) cu Şeherezada („cea cu har dumnezeiesc de naratoare"). Înainte să vă lăsăm să lecturaţi revista în voie, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro ne oprim la cele două Orizonturi SF ale lui Dan D.Farcaş şi Mircea Opriţă. În articolele precedente, D.D.F. a prezentat câteva argumente care să ilustreze modul în care viaţa putea să apară pe Pământ, iar M.O. se opreşte la poemele în proză ale lui George Suru, oferindu-ne pe „tavă" un grupaj de schiţe lirice pe teme SF.
Ovidiu DAN  

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:53 Ora de vară a Europei de Est