Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dacă e weekend, avem o nouă lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 10

Dl rector Ioan Dziţac ne propune o lectură pe cinste la ceasul „Toamnei orădene", printre picăturile de ploaie: să zăbovim asupra revistei de cultură „Curtea de la Argeş, numărul din octombrie.

În editorial, dl redactor-şef Gheorghe Păun ne povesteşte cum a fost la Chişinău în 31August 2015, în şi de Ziua Limbii române, concluzionând că „pentru Basarabia istoria nu mai are răbdare. Basarabia va trebui curând să aleagă. La fel ca şi acum o sută şi ceva de ani". Domnul Eminescu a scris în „Timpul"din 26 februarie 1881 despre Electivitatea magistraturii, iar noi citim astăzi în pag.2, iar ceva mai jos: Clubul revistei - O ediţie de colecţie. Horia Bădescu scrie Sfatul bătrânilor, privind la „cele cinci făpturi de piatră (monumentalul ansamblu al lui Vida Geza) aşezate în semicerc - „ceata oamenilor bătrâni şi buni" - cum li se spunea mai demult, încovoiaţi de ani şi de povara vieţii, dar şi de adevărurile multe şi cele mai multe dureroase pe care le aflaseră şi le strânseseră nu doar pe umeri, ci şi în memoria lor de oameni bătrâni şi buni..." Dragoş Vaida ne aduce în atenţie Omul de cultură şi istoria de lângă noi, pornind de la Lucian Blaga - 1.Istoria şi filosofia culturii (în dezvoltarea socială), urmate de 2.Filonul de critică socială la Eminescu, Maiorescu şi Haret. În reflecţiile sale despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliţă ajunge la Pescuitul miraculos. Citiţi şi vă cutremuraţi în Podul de reviste Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii şi Despre căpitanul Gheorghe V. Andronache.de Ion Vlas. Claudia Voiculescu publică Emil Panaitescu şi Columna lui Traian, iar Gheorghe Vlad ne sensibilizează cu doamna Elena Cuza „una dintre cele mai iubite şi respectate femei din secolul al XIX-lea, datorită calităţilor sale deosebite, fiind apreciată nu doar pentru frumuseţea fizică, ci şi pentru sufletul său delicat, pentru modestia sa, pentru generozitatea, spiritul de sacrificiu şi dărnicia ei". Gândind la Centenarul Unirii (de la 1 Decembrie 2018) şi auzindu-i pe unii şi pe alţii, Marian Nencescu chiar se entuziasmează la gândul că la 1 decembrie 2018 ar putea fi inaugurată „Autostrada Unirii, care să lege Bucureştiul de Cluj-Napoca, cu trecere prin Alba Iulia, cu acces spre celelalte oraşe-simbol ale provinciilor istorice româneşti Cernăuţi şi Chişinău..." Apropo de valul migraţionist, Nicolae Melinescu se întreabă: Şi noi, românii, încotro? Cine rezolvă marea ameninţare umanitară? În Dialoguri esenţiale, Octavian Curpaş scrie despre un român erudit, Constantin Sperneac-Wolfer, născut în Timişoara, în prezent avocat de succes în Germania. După un serial fluviu cu marea Chină, Ion Pătraşcu îşi începe Povestirile persane (şi cursa lungă) cu Şeherezada („cea cu har dumnezeiesc de naratoare"). Înainte să vă lăsăm să lecturaţi revista în voie, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro ne oprim la cele două Orizonturi SF ale lui Dan D.Farcaş şi Mircea Opriţă. În articolele precedente, D.D.F. a prezentat câteva argumente care să ilustreze modul în care viaţa putea să apară pe Pământ, iar M.O. se opreşte la poemele în proză ale lui George Suru, oferindu-ne pe „tavă" un grupaj de schiţe lirice pe teme SF.
Ovidiu DAN  
Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:57:47 Ora standard a Europei de Est