Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

I.C.R. Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie festivalul „Zilele filmului românesc".

Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale I.C.R. Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.
An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului românesc este criticul de film român Andrei Rus.
Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara, regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos, regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere, regia Vanina Vignal şi Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.
Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune: Artă (regia Adrian Sitaru) şi 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).
După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Vasteras, Lund şi Malmo), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul I.C.R. Stockholm.
Ioana Leca,
coordonator de proiecte la I.C.R. Stockholm
 
Noul Cinema Românesc: două generaţii
După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.
Astfel, în „Un etaj mai jos", Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?", chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).
Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în „Poliţist, adjectiv", cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara" continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara" e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăţii, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.
Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminţi", debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei", îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.
Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă „Al doilea joc" (regie Corneliu Porumboiu) şi „După tăcere" (regie Vanina Vignal), pe care le veţi putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.  
Andrei Rus,
selecţioner al acestei ediţii a festivalului „Zilele filmului românesc" în Suedia

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:08:14 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...