Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

I.C.R. Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie festivalul „Zilele filmului românesc".

Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale I.C.R. Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.
An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului românesc este criticul de film român Andrei Rus.
Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara, regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos, regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere, regia Vanina Vignal şi Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.
Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune: Artă (regia Adrian Sitaru) şi 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).
După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Vasteras, Lund şi Malmo), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul I.C.R. Stockholm.
Ioana Leca,
coordonator de proiecte la I.C.R. Stockholm
 
Noul Cinema Românesc: două generaţii
După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.
Astfel, în „Un etaj mai jos", Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?", chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).
Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în „Poliţist, adjectiv", cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara" continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara" e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăţii, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.
Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminţi", debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei", îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.
Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă „Al doilea joc" (regie Corneliu Porumboiu) şi „După tăcere" (regie Vanina Vignal), pe care le veţi putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.  
Andrei Rus,
selecţioner al acestei ediţii a festivalului „Zilele filmului românesc" în Suedia
Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 01:08:40 Ora standard a Europei de Est