Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mihaela Dindelegan ne invită la lansarea a trei cărţi cu sonete într-o singură zi

503 sonete pentru orădeni

Mihaela Dindelegan ne invită la lansarea a trei cărţi cu sonete într-o singură zi

Sonetul, regele temerar al poeziei, este considerat de poeţi ca fiind cel care le conferă accesul la nemurire şi îi înalţă la statutul de zei consacraţi ai cuvântului.

Shakespeare, Francesco Petrarca, Dante Alighieri, Arthur Rimbaud, Mihai Eminescu şi toţi marii poeţi ai lumii şi-au trecut în patrimoniul cultural unul sau mai multe sonete. Poezii cu formă fixă, cu un număr strict de 14 versuri, cu rimă şi rimt bine definite, sonetul a cunoscut de-a lungul istoriei sale diferite variaţii, dar şi-a păstrat în secole rigiditatea specifică ce l-a consacrat.
Printre poeţii orădeni care au dedicat ideile lor acestei distincte categorii lirice se numără şi Mihaela Dindelegan, poeta care debutează în această toamnă cu un număr de 503 sonete, cuprinse în trei volume publicate la Editura Primus: „Statui şi zei", „Sonetele inimii" şi „Dorul de nemărginire".            
Unicitatea versurilor autoarei este de necontestat în contextul în care aproape 200 dintre sonete sunt scrise la genul masculin, ca şi cum autorul lor ar fi bărbat, şi nu femeie. Deşi în poeziile sale anterioare Mihaela a respectat cu stricteţe exprimarea specific feminină, de data aceasta, transpunându-se în pielea iubitului ideal, poeta a compus sonete de o vitalitate şi sensibilitate rar întâlnite, demne de a fi invidiate de orice îndrăgostit, clasic sau contemporan.
Unul dintre zecile de exemple elocvente în acest sens este sonetul „Un Rai mai mare" din volumul „Dorul de nemărginire":
 
Te-ador, mireasa mea învăpăiată,
ce-n stele ţi-ai aprins nemărginirea,
să-mi lumineze calea şi iubirea,
să-mi mângâie privirea încordată.
 
De aşteptare, ochii-mi s-au umbrit,
şi doar cuvântul tău îmi luminează
încrederea în dragostea vitează,
şi-al vieţii drum pe care am pornit.
 
Te-am aşteptat, plăcerea să îmi dai,
la focul tău de drag să mă-ncălzesc,
să-mi construieşti în inimă un rai
 
şi-acolo,-nflăcărat, să te primesc.
Dar ochii tăi îmi spun în taină: „Stai!
Un Rai mai mare vreau să-ţi dăruiesc!"
 
La fel ca în multe alte sonete ale autoarei, în cel de faţă se poate constata structura fixă consacrată a sonetului, cu două catrene şi două terţine, cu o schimbare de perspectivă începând cu versul al nouălea şi cu o concluzie debordantă, clar formulată în ultimele două versuri.
Aşezată uneori într-un distih (strofă cu două versuri având aceeaşi rimă), concluzia finală a sonetului are o elocvenţă distinctă, cum este cea din finalul sonetului „Voaluri de plăcere":
 
Se duc priviri în noapte la culcare
Doar ca să vadă-n vis un cer mai mare.
 
Sau cum este cea exprimată în sonetul „Un nou destin":
 
Cu tine, draga mea, destinu-i viu
şi-n inimă, nu doar în palmă-l scriu.
 
Cu o lejeritate demnă de invidiat, în versurile sale poeta Mihaela Dindelegan abordează toate formulele de sonet consacrate, pornind de la cele endecasilabile, la versul alexandrin, mergând pe toate combinaţiile de rimă şi strofe acceptate, scriind atât la persoana întâi feminin, cât şi la persoana întâi masculin, şi dând importanţă chiar şi acelor forme de sonet despre care se vorbeşte că ar constitui adevărata artă a mânuirii cuvântului: şi anume sonetul a cărui formă impunătoare exprimă un conţinut aproape lipsit de însemnătate.
Totuşi, adevăratele sonete ale Mihaelei Dindelegan sunt cele care transmit simţăminte puternice, stări de spirit încărcate de profunda valoare vitală regăsită în simţire, şi care transpun cititorul într-un univers încântător, într-o armonie de vis, construită pe o dragoste sublimă şi pe un adevăr de necontestat, covârşitor.
 
Distanţa estompată-n amintire
ne-apropie de timpul cel trecut,
când răsăritul vieţii, surd şi mut,
n-a fost văzut de-ntreaga omenire.
 
L-au sabotat amaruri agitate
să nu se vadă cerul despletit
în strălucirea-i ce l-a învelit,
când l-au cuprins lumini împerecheate.
 
Ce repede tot răul s-a uitat!
Ce vrajă tot trecutul l-a cuprins
când foarfeca vieţii a tăiat
 
amarul ce în vremuri s-a întins!
Cu binele şi timpu-a complotat,
ca răul tot să poată fi învins.
(Sonetul „Distanţa estompată-n amintire")
 
Sonetul „Transfigurat de încântare" transmite simţirea elogioasă sub impulsul căreia şi-a construit de fapt Mihaela versurile, chiar şi atunci când sunt formulate la persoana întâi masculin:
 
Transfigurat de dulcea încântare
a nopţilor ce-mi dau ca elixir
să beau doar miere din înalt potir,
să-mi fie băutură şi mâncare,
 
mă-mbăt de pasiune şi plăcere
şi mă destind în inima mea toată,
căci n-am motiv să fie încordată
în timp ce cresc în slavă şi putere.
 
De băutura zeilor am dat,
şi n-am ştiut că astfel mă-ntăresc,
în timp ce cu nesaţ am savurat
 
plăcutul gust ce-n gură îl opresc.
Mă simt de parcă viu m-am arătat
într-un decor ce nu e pământesc.
 
Toate cele 503 sonete adunate în volumele menţionate vor fi oferite publicului larg într-o festivitate plină de momente artistice şi muzicale, pe data de 4 noiembrie 2015, de la ora 17.00, în decorul de vis dat de Restaurantul Grand Palace, din centrul municipiului Oradea, de lângă Facultatea de Medicină.
Iubitorii de cultură şi de muzică sunt invitaţi să participe la acest eveniment şi să se bucure gratis de elixirul cuvântului şi al vinului care va curge în cupe la sfârşitul manifestării.
Roxana Popescu

Trimite email
miercuri, 15 aprilie 2026 la 06:24:13 Ora de vară a Europei de Est