Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

Luni, la Universitatea Agora, s-a lăsat cu o furtună de idei (II)

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

În articolul anterior, vă spuneam că Academia Română a organizat luni (2 noiembrie 2015), în Aula Verde a Universității Agora din Oradea un brainstorming, în cadrul proiectului 10 - România, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are...

Brainstormingul Academiei s-a lăsat, așa după cum îi spune și numele, cu o furtună de idei, declanșată de distinșii invitați și amplificată de participanții la masa rotundă: domnul academician Florin Gheorghe Filip (coordonatorul de proiect); domnul dr. ing. Viorel Gaftea - membru GL6,7,8, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna dr. Monica-Andreea Vasiliu, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna Anca Haită - membru GL8, contabil-şef al Bibliotecii Academiei Române; domnul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, rector al Universităţii Agora, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu - coordonator GL4, decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative, Universitatea Agora; conf. univ. dr. Ioan Buciu, Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dominic Bucerzan, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad; judecător, drd. Constantin Manoliu, de la Tribunalul Bihor; lect. univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea; domnul Vlad E. Şerban, Primăria Municipiului Oradea.
Nu știm ce furtună s-a iscat la Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, dar am văzut și am auzit ceea ce s-a întâmplat luni în Agora (un nume predestinat devenit renume). În cele aproape trei ore, s-au vehiculat atâtea idei, s-au spus lucrurilor pe nume, s-a pus punctul pe i, s-a jucat cu cărțile pe masă și pe față, s-a scos Asul din mânecă...
S-a vorbit despre folosirea tehnologiei 3D, multimedia în muzeele virtuale panoramice, despre softuri care reconstituie scrisul de mână în descifrarea unor manuscrise vechi, care reconstituie site-uri arheologice, despre importanța pieței unice digitale în comerțul electronic, despre controversata semnătură electronică (invalidată de Înalta Curte), semnătură care nu este valabilă atașată înscrisului; Internetul a făcut obiectul și subiectul unor dezbateri aprinse. Din păcate, acest spațiu public a fost și este utilizat de unii, sub umbrela anonimatului, în mod fraudulos pentru a discredita anumite persoane sau societăți concurențiale. De aici, necesitatea de a fi reglementat cel puțin la nivelul identificării a celui care a obținut acel domeniu sau a celui care și-a construit pagina de Facebook. Și în spațiul public trebuie să respecți niște reguli, cel puțin pentru protecția intimității. S-a bătut monedă pe legislație, biometrie, securitate digitală, poliție poștală și criminalitate informațională. În anii 90 se vorbea despre dereglementări, acum despre reglementări pentru protecția intimității. ,,Legislația nu are cum să anticipeze viitorul pentru că în domeniul securității este o cursă continuă". ,,Dacă vorbim despre societatea cunoașterii și mediul academic, cunoașterea se face prin educație, iar educația se face prin învățământ. Toată discuția noastră poate avea trei axe: legislativă; OK, reglementările trebuie să apară fără doar și poate pentru că mai bine reglementări greșite decât lipsa lor, pentru că se pot îmbunătăți. A doua axă ar fi piața reală. Pentru că vorbeam de tehnici și tehnologii. În mediul universitar, legat de piața reală, părerea mea este că sunt două drumuri paralele și tot aștept să se intersecteze. În planul al treilea ar fi învățământul sau educația sau până la urmă cunoașterea, unde constat că se fac puține lucruri. Am făcut teste pe studenții mei, am făcut teste pe liceeni, pe alte medii universitare și discuțiile au pornit de la criminalitatea informațională. Este vreo lege în țara asta care să te împiedice să încerci să fii tu al doilea hacker...? Răspunsul a fost unanim: Nu există! Legea dreptului de autor? Da, există ceva. Din păcate, există și două alternative: Nu umblu pe internet ca să nu încalc legea, o extremă sau cealaltă: Am voie să fac orice, că nu mă împiedică nimeni și nimic. După cum spunea domnul academician, în 1990, se vorbea despre libertatea internetului. Doar libertatea a dat start internetului. Era cazul ca după 2010, să se discute și despre pornografia infantilă și terorism... Acum se vorbește despre reglementări. Nu au curajul să o spună cu voce tare că încearcă să obtureze anumite lucruri. Esența este foarte simplă: oare dacă internetul va fi segmentat, ca să folosesc un cuvânt neutru, va mai avea același succes?"
Apoi educația a devenit capul de afiș, ajungând pe buzele tuturor. ,,Fără educație, ceea ce se cheamă România cunoașterii, efectul va fi discutabil, oricât de bune ar fi legile, dacă nivelul de cunoaștere nu va evolua. Părerea mea este că România are nevoie de lideri. Liderii nu se nasc, liderii se fac: lideri politici, economici, administrativi, sportivi, lideri în universități. Nu avem lideri culturali, lideri științifici. Putem spune cum se administrează o societate de matematică? Penibil. Acesta este cuvântul. Legat de cuvântul eGuvernanță, e un pas înainte, dar cu foarte multe capcane. Te legi la cap când nu te doare. Știm că se face și în alte țări... Performanțele din fața hârtiei sunt altele decât în fața ecranului. Cât despre confidențialitate, aceasta este un sac fără fund. Instituțiile românești par să funcționeze prost și tot mai prost. De confidențialitate nu știu cât profităm noi și cât profită alții, intrând în bazele noastre de date".
,,Educația este cheia tuturor lucrurilor! Și aici avem un mare neajuns... În gimnaziu nu sunt profesori de informatică, în liceu nu avem profesori de mate; în universități, în curând, vom rămâne fără profesori de matematică... Problema, la urma urmei, sunt banii. Nu avem strategii și politici educaționale. Nimeni nu le face copiilor ceea ce se cheamă educație NETățenească: intrând pe NET, copiii nu știu cu ce junglă au de a face! Orele de informatică lipsesc din programele școlare, or acestea ar trebui să se facă din clasele mici... Din universități, ies cetățeni cuminți și nevinovați; în piața privată, însă, lucrurile stau altfel și merg cu o altă viteză, la o altă turație".
Alții sunt de părere că pentru cei mai mulți dascăli, mai important decât banii este prestigiul social, dar cum prestigiul social s-a tot împuținat și estompat, din an în an, rămânem cu un gust amar. Și s-a mai exprimat un adevăr crud în cadrul brainstormingului organizat luni de Academia Română la Universitatea Agora: ,,Dacă nu ai o țintă, unde să mergi, practic, nu ai cum să ajungi"!
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 00:56:07 Ora standard a Europei de Est