Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

Luni, la Universitatea Agora, s-a lăsat cu o furtună de idei (II)

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

În articolul anterior, vă spuneam că Academia Română a organizat luni (2 noiembrie 2015), în Aula Verde a Universității Agora din Oradea un brainstorming, în cadrul proiectului 10 - România, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are...

Brainstormingul Academiei s-a lăsat, așa după cum îi spune și numele, cu o furtună de idei, declanșată de distinșii invitați și amplificată de participanții la masa rotundă: domnul academician Florin Gheorghe Filip (coordonatorul de proiect); domnul dr. ing. Viorel Gaftea - membru GL6,7,8, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna dr. Monica-Andreea Vasiliu, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna Anca Haită - membru GL8, contabil-şef al Bibliotecii Academiei Române; domnul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, rector al Universităţii Agora, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu - coordonator GL4, decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative, Universitatea Agora; conf. univ. dr. Ioan Buciu, Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dominic Bucerzan, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad; judecător, drd. Constantin Manoliu, de la Tribunalul Bihor; lect. univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea; domnul Vlad E. Şerban, Primăria Municipiului Oradea.
Nu știm ce furtună s-a iscat la Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, dar am văzut și am auzit ceea ce s-a întâmplat luni în Agora (un nume predestinat devenit renume). În cele aproape trei ore, s-au vehiculat atâtea idei, s-au spus lucrurilor pe nume, s-a pus punctul pe i, s-a jucat cu cărțile pe masă și pe față, s-a scos Asul din mânecă...
S-a vorbit despre folosirea tehnologiei 3D, multimedia în muzeele virtuale panoramice, despre softuri care reconstituie scrisul de mână în descifrarea unor manuscrise vechi, care reconstituie site-uri arheologice, despre importanța pieței unice digitale în comerțul electronic, despre controversata semnătură electronică (invalidată de Înalta Curte), semnătură care nu este valabilă atașată înscrisului; Internetul a făcut obiectul și subiectul unor dezbateri aprinse. Din păcate, acest spațiu public a fost și este utilizat de unii, sub umbrela anonimatului, în mod fraudulos pentru a discredita anumite persoane sau societăți concurențiale. De aici, necesitatea de a fi reglementat cel puțin la nivelul identificării a celui care a obținut acel domeniu sau a celui care și-a construit pagina de Facebook. Și în spațiul public trebuie să respecți niște reguli, cel puțin pentru protecția intimității. S-a bătut monedă pe legislație, biometrie, securitate digitală, poliție poștală și criminalitate informațională. În anii 90 se vorbea despre dereglementări, acum despre reglementări pentru protecția intimității. ,,Legislația nu are cum să anticipeze viitorul pentru că în domeniul securității este o cursă continuă". ,,Dacă vorbim despre societatea cunoașterii și mediul academic, cunoașterea se face prin educație, iar educația se face prin învățământ. Toată discuția noastră poate avea trei axe: legislativă; OK, reglementările trebuie să apară fără doar și poate pentru că mai bine reglementări greșite decât lipsa lor, pentru că se pot îmbunătăți. A doua axă ar fi piața reală. Pentru că vorbeam de tehnici și tehnologii. În mediul universitar, legat de piața reală, părerea mea este că sunt două drumuri paralele și tot aștept să se intersecteze. În planul al treilea ar fi învățământul sau educația sau până la urmă cunoașterea, unde constat că se fac puține lucruri. Am făcut teste pe studenții mei, am făcut teste pe liceeni, pe alte medii universitare și discuțiile au pornit de la criminalitatea informațională. Este vreo lege în țara asta care să te împiedice să încerci să fii tu al doilea hacker...? Răspunsul a fost unanim: Nu există! Legea dreptului de autor? Da, există ceva. Din păcate, există și două alternative: Nu umblu pe internet ca să nu încalc legea, o extremă sau cealaltă: Am voie să fac orice, că nu mă împiedică nimeni și nimic. După cum spunea domnul academician, în 1990, se vorbea despre libertatea internetului. Doar libertatea a dat start internetului. Era cazul ca după 2010, să se discute și despre pornografia infantilă și terorism... Acum se vorbește despre reglementări. Nu au curajul să o spună cu voce tare că încearcă să obtureze anumite lucruri. Esența este foarte simplă: oare dacă internetul va fi segmentat, ca să folosesc un cuvânt neutru, va mai avea același succes?"
Apoi educația a devenit capul de afiș, ajungând pe buzele tuturor. ,,Fără educație, ceea ce se cheamă România cunoașterii, efectul va fi discutabil, oricât de bune ar fi legile, dacă nivelul de cunoaștere nu va evolua. Părerea mea este că România are nevoie de lideri. Liderii nu se nasc, liderii se fac: lideri politici, economici, administrativi, sportivi, lideri în universități. Nu avem lideri culturali, lideri științifici. Putem spune cum se administrează o societate de matematică? Penibil. Acesta este cuvântul. Legat de cuvântul eGuvernanță, e un pas înainte, dar cu foarte multe capcane. Te legi la cap când nu te doare. Știm că se face și în alte țări... Performanțele din fața hârtiei sunt altele decât în fața ecranului. Cât despre confidențialitate, aceasta este un sac fără fund. Instituțiile românești par să funcționeze prost și tot mai prost. De confidențialitate nu știu cât profităm noi și cât profită alții, intrând în bazele noastre de date".
,,Educația este cheia tuturor lucrurilor! Și aici avem un mare neajuns... În gimnaziu nu sunt profesori de informatică, în liceu nu avem profesori de mate; în universități, în curând, vom rămâne fără profesori de matematică... Problema, la urma urmei, sunt banii. Nu avem strategii și politici educaționale. Nimeni nu le face copiilor ceea ce se cheamă educație NETățenească: intrând pe NET, copiii nu știu cu ce junglă au de a face! Orele de informatică lipsesc din programele școlare, or acestea ar trebui să se facă din clasele mici... Din universități, ies cetățeni cuminți și nevinovați; în piața privată, însă, lucrurile stau altfel și merg cu o altă viteză, la o altă turație".
Alții sunt de părere că pentru cei mai mulți dascăli, mai important decât banii este prestigiul social, dar cum prestigiul social s-a tot împuținat și estompat, din an în an, rămânem cu un gust amar. Și s-a mai exprimat un adevăr crud în cadrul brainstormingului organizat luni de Academia Română la Universitatea Agora: ,,Dacă nu ai o țintă, unde să mergi, practic, nu ai cum să ajungi"!
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”.

Trimite email
luni, 2 februarie 2026 la 13:27:36 Ora standard a Europei de Est