Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Ieri, am primit nr. 12 (61) pe decembrie

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei, ne-a ,,amenințat" în 5 noiembrie (2015) că nu va curge multă apă pe Crișul (cel) Repede până ne vom trezi cu colecția ultimilor patru ani de revistă (2012-2015).

Zis și făcut. Ieri (7 dec. 2015), am primit ultimele 10 numere care ne mai lipseau pentru ca formula celor patru ani să fie completă.
Vă mulțumim, domnule redactor-șef!
De-acum, Biblioteca Universității Agora este mai bogată, cu o revistă specială, ce se tipărește în orașul regal, la curtea distinsului academician Păun. Observăm, din start că ediția pe decembrie a ieșit în 32 de pagini. După știința noastră, în formatul său obișnuit, revista apare în 24 de pagini. Din editorial ne și edificăm că ,,Revista aniversează cinci ani de la apariția primului număr (decembrie 2010)"...
La mulți ani înainte, îi urăm noi din Vestul de vest al României!
În pagina a doua, în avem pe Domnul Eminescu, cu două articole din Timpul (din 27 februarie și 17 mai 1881); citindu-le astăzi, mai că am putea zice că au fost scrise ieri, în pregătirea aniversării a 10 ani de la înființarea Clubului  revistei ,,Curtea de la Argeș". Despre poezie, umanism și românitate scrie Horia Bădescu. ,,La ce bun poeții, în vremuri sărace? Ne-am putea întreba cu versul lui Holderlin. La ce bun poezia, atunci când niciodată n-a oprit un război, n-a vindecat o maladie, n-a umplut pântecul înfometaților și nici nu a stins setea cuiva?" Mihail Orzeață se leagă de forța de impact a  imaginii și dualismul mass-mediei. Ocupându-se (în serial) de reflecțiile despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se întreabă Parabola fiului risipitor sau a tatălui iubitor? În Istoria de lângă noi, Ilie Ciurescu ne povestește cu lux de amănunte despre cea mai mare catastrofă ferovială din România (din 22 iulie 1962, ora 5.44), produsă în vecinătatea localității Chitila. Citind-o pe Constanța Vaida Haliță cu ,,Vămile pământului", liceenii de astăzi se vor întreba dacă nu fabulează cumva, dar în Post-scriptum, Dragoș Vaida (soțul, care are ultimul cuvânt în chestiune) ne lămurește citând un funcționar (bucureștean, fost prorector) la centrala UNESCO: ,,Ce poți face într-o țară de unde toată lumea dorea să plece?" În următoarele patru pagini  ne delectăm cu Podul de reviste, trecut cu brio, cu mult drag și sinceritate, de frații noștri de peste Prut, pentru a ajunge la distinsul academician Solomon Marcus, intervievat de Raia Rogac, care acum se ocupă de ,,identificarea aspectelor patologice din manualele școlare".  Ajuns la venerabila vârstă a celor 80 de veri (fiind născut în 19 august 1935), academicianul nostru (bihorean) Dumitru Radu Popescu (din Păușa) este aniversat în două pagini de Lucian Costache, și preluat în cea de-a treia (la mijlocul revistei) de Maria Mona Vâlceanu. De la general-locotenet Nicolae-Ionel Ciucă (intervievat de Nicolae Melinescu) aflăm că Armata s-a născut odată cu poporul. Preocupată de adevărul din cuvinte, Livia Fumurescu parcurge cartea lui Virgil Șerbu Cisteianu - Adevărul despre viața și moartea lui Nichita Stănescu. Despre romanul ,,Sacrificiul", al lui Mihai Diaconescu, Monica Dușan scrie că este romanul Marii Uniri, un roman frescă, un roman epopee, un roman total. Despre Cărți și autori se vorbește în cuprinsul a nu mai puțin de opt pagini (pag. 19-26); după care o luăm La pas prin satul global, cu Ion Pătrașcu și, mai apoi, ajungem și în Orizonturile SF ale lui Dan D. Farcaș și Mircea Opriță.
Și încălecai pe-o șa și vă îndemn să lecturați revista la adresa:  www.curteadelaarges.ro,
Ovidiu Dan 

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:55 Ora standard a Europei de Est