Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Ieri, am primit nr. 12 (61) pe decembrie

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei, ne-a ,,amenințat" în 5 noiembrie (2015) că nu va curge multă apă pe Crișul (cel) Repede până ne vom trezi cu colecția ultimilor patru ani de revistă (2012-2015).

Zis și făcut. Ieri (7 dec. 2015), am primit ultimele 10 numere care ne mai lipseau pentru ca formula celor patru ani să fie completă.
Vă mulțumim, domnule redactor-șef!
De-acum, Biblioteca Universității Agora este mai bogată, cu o revistă specială, ce se tipărește în orașul regal, la curtea distinsului academician Păun. Observăm, din start că ediția pe decembrie a ieșit în 32 de pagini. După știința noastră, în formatul său obișnuit, revista apare în 24 de pagini. Din editorial ne și edificăm că ,,Revista aniversează cinci ani de la apariția primului număr (decembrie 2010)"...
La mulți ani înainte, îi urăm noi din Vestul de vest al României!
În pagina a doua, în avem pe Domnul Eminescu, cu două articole din Timpul (din 27 februarie și 17 mai 1881); citindu-le astăzi, mai că am putea zice că au fost scrise ieri, în pregătirea aniversării a 10 ani de la înființarea Clubului  revistei ,,Curtea de la Argeș". Despre poezie, umanism și românitate scrie Horia Bădescu. ,,La ce bun poeții, în vremuri sărace? Ne-am putea întreba cu versul lui Holderlin. La ce bun poezia, atunci când niciodată n-a oprit un război, n-a vindecat o maladie, n-a umplut pântecul înfometaților și nici nu a stins setea cuiva?" Mihail Orzeață se leagă de forța de impact a  imaginii și dualismul mass-mediei. Ocupându-se (în serial) de reflecțiile despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se întreabă Parabola fiului risipitor sau a tatălui iubitor? În Istoria de lângă noi, Ilie Ciurescu ne povestește cu lux de amănunte despre cea mai mare catastrofă ferovială din România (din 22 iulie 1962, ora 5.44), produsă în vecinătatea localității Chitila. Citind-o pe Constanța Vaida Haliță cu ,,Vămile pământului", liceenii de astăzi se vor întreba dacă nu fabulează cumva, dar în Post-scriptum, Dragoș Vaida (soțul, care are ultimul cuvânt în chestiune) ne lămurește citând un funcționar (bucureștean, fost prorector) la centrala UNESCO: ,,Ce poți face într-o țară de unde toată lumea dorea să plece?" În următoarele patru pagini  ne delectăm cu Podul de reviste, trecut cu brio, cu mult drag și sinceritate, de frații noștri de peste Prut, pentru a ajunge la distinsul academician Solomon Marcus, intervievat de Raia Rogac, care acum se ocupă de ,,identificarea aspectelor patologice din manualele școlare".  Ajuns la venerabila vârstă a celor 80 de veri (fiind născut în 19 august 1935), academicianul nostru (bihorean) Dumitru Radu Popescu (din Păușa) este aniversat în două pagini de Lucian Costache, și preluat în cea de-a treia (la mijlocul revistei) de Maria Mona Vâlceanu. De la general-locotenet Nicolae-Ionel Ciucă (intervievat de Nicolae Melinescu) aflăm că Armata s-a născut odată cu poporul. Preocupată de adevărul din cuvinte, Livia Fumurescu parcurge cartea lui Virgil Șerbu Cisteianu - Adevărul despre viața și moartea lui Nichita Stănescu. Despre romanul ,,Sacrificiul", al lui Mihai Diaconescu, Monica Dușan scrie că este romanul Marii Uniri, un roman frescă, un roman epopee, un roman total. Despre Cărți și autori se vorbește în cuprinsul a nu mai puțin de opt pagini (pag. 19-26); după care o luăm La pas prin satul global, cu Ion Pătrașcu și, mai apoi, ajungem și în Orizonturile SF ale lui Dan D. Farcaș și Mircea Opriță.
Și încălecai pe-o șa și vă îndemn să lecturați revista la adresa:  www.curteadelaarges.ro,
Ovidiu Dan 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:47 Ora de vară a Europei de Est