Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Ieri, am primit nr. 12 (61) pe decembrie

De-acum revista ,,Curtea de la Argeș” o lecturăm și la Oradea

Domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei, ne-a ,,amenințat" în 5 noiembrie (2015) că nu va curge multă apă pe Crișul (cel) Repede până ne vom trezi cu colecția ultimilor patru ani de revistă (2012-2015).

Zis și făcut. Ieri (7 dec. 2015), am primit ultimele 10 numere care ne mai lipseau pentru ca formula celor patru ani să fie completă.
Vă mulțumim, domnule redactor-șef!
De-acum, Biblioteca Universității Agora este mai bogată, cu o revistă specială, ce se tipărește în orașul regal, la curtea distinsului academician Păun. Observăm, din start că ediția pe decembrie a ieșit în 32 de pagini. După știința noastră, în formatul său obișnuit, revista apare în 24 de pagini. Din editorial ne și edificăm că ,,Revista aniversează cinci ani de la apariția primului număr (decembrie 2010)"...
La mulți ani înainte, îi urăm noi din Vestul de vest al României!
În pagina a doua, în avem pe Domnul Eminescu, cu două articole din Timpul (din 27 februarie și 17 mai 1881); citindu-le astăzi, mai că am putea zice că au fost scrise ieri, în pregătirea aniversării a 10 ani de la înființarea Clubului  revistei ,,Curtea de la Argeș". Despre poezie, umanism și românitate scrie Horia Bădescu. ,,La ce bun poeții, în vremuri sărace? Ne-am putea întreba cu versul lui Holderlin. La ce bun poezia, atunci când niciodată n-a oprit un război, n-a vindecat o maladie, n-a umplut pântecul înfometaților și nici nu a stins setea cuiva?" Mihail Orzeață se leagă de forța de impact a  imaginii și dualismul mass-mediei. Ocupându-se (în serial) de reflecțiile despre Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se întreabă Parabola fiului risipitor sau a tatălui iubitor? În Istoria de lângă noi, Ilie Ciurescu ne povestește cu lux de amănunte despre cea mai mare catastrofă ferovială din România (din 22 iulie 1962, ora 5.44), produsă în vecinătatea localității Chitila. Citind-o pe Constanța Vaida Haliță cu ,,Vămile pământului", liceenii de astăzi se vor întreba dacă nu fabulează cumva, dar în Post-scriptum, Dragoș Vaida (soțul, care are ultimul cuvânt în chestiune) ne lămurește citând un funcționar (bucureștean, fost prorector) la centrala UNESCO: ,,Ce poți face într-o țară de unde toată lumea dorea să plece?" În următoarele patru pagini  ne delectăm cu Podul de reviste, trecut cu brio, cu mult drag și sinceritate, de frații noștri de peste Prut, pentru a ajunge la distinsul academician Solomon Marcus, intervievat de Raia Rogac, care acum se ocupă de ,,identificarea aspectelor patologice din manualele școlare".  Ajuns la venerabila vârstă a celor 80 de veri (fiind născut în 19 august 1935), academicianul nostru (bihorean) Dumitru Radu Popescu (din Păușa) este aniversat în două pagini de Lucian Costache, și preluat în cea de-a treia (la mijlocul revistei) de Maria Mona Vâlceanu. De la general-locotenet Nicolae-Ionel Ciucă (intervievat de Nicolae Melinescu) aflăm că Armata s-a născut odată cu poporul. Preocupată de adevărul din cuvinte, Livia Fumurescu parcurge cartea lui Virgil Șerbu Cisteianu - Adevărul despre viața și moartea lui Nichita Stănescu. Despre romanul ,,Sacrificiul", al lui Mihai Diaconescu, Monica Dușan scrie că este romanul Marii Uniri, un roman frescă, un roman epopee, un roman total. Despre Cărți și autori se vorbește în cuprinsul a nu mai puțin de opt pagini (pag. 19-26); după care o luăm La pas prin satul global, cu Ion Pătrașcu și, mai apoi, ajungem și în Orizonturile SF ale lui Dan D. Farcaș și Mircea Opriță.
Și încălecai pe-o șa și vă îndemn să lecturați revista la adresa:  www.curteadelaarges.ro,
Ovidiu Dan 

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:04:25 Ora standard a Europei de Est