Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii”

Traducere de Gabriela Calutiu-Sonnenberg

,,Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii”

După apariția unor episoade în revista ,,Curtea de la Argeș", cartea,,Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii" (în întregime, aproape 500 de pagini) este acum disponibilă: Johan Galtung: "Johan fara tara. Strabatand lumea pe drumul pacii",

Ed. Tiparg, Pitesti, 2015 (www.tiparg.roeditura@tiparg.ro, tel. 0248 615416), tradusă de Gabriela Calutiu-Sonnenberg.
E o carte remarcabilă (alertă, mintoasă, incitantă etc.), scrisă de un om remarcabil (am spus de mai multe ori ori că este unul dintre puținii oameni geniali pe care i-am întâlnit). Reiau mai jos textul de pe coperta a patra, convins că veți avea o lectură care vă va îmbogăți.
Johan Galtung este om care a făcut şi face istorie
Cercetător şi activist pentru pace, cunoscut pe toate continentele pentru că a ţinut cursuri, a întreprins cercetări, a fost consultant pentru guverne, organisme internaţionale, corporaţii şi a încercat - adesea a şi reuşit - aplanarea unor conflicte de pe toate continentele.
S-a născut în 1930 la Oslo, unde în 1959 fondează Institutul de Cercetare a Păcii (PRIO), iar în 1993 reţeaua TRANSCEND,  care intervine pentru rezolvarea conflictelor peste tot în lume. În 1987 i se decernează Premiul  Right Livelihood, considerat un Premiu Nobel Alternativ pentru Pace; a primit multe alte premii internaţionale importante. A are două doctorate, unul în matematică (1956) şi unul în sociologie (1957), a primit vreo zece titluri Doctor Honoris Causa, inclusiv din partea Universităţii din Cluj (1976).
Se spune că niciun norvegian nu a predat la mai multe universităţi decât el. Se mai spune şi că ar fi mai poliglot decât Papa şi că el ar fi eternul candidat la Premiul Nobel pentru Pace. El nici nu confirmă, dar nici nu dezminte aceste zvonuri.
Mediator în peste 50 de conflicte internaţionale şi autor a peste 100 de cărţi şi 1.500 de articole publicate şi traduse în zeci de limbi şi pe multiple domenii (relaţii internaţionale, istorie, psihologie, pedagogie, ştiinţe politice, sociologie, drept, religie, budism...)
Creator de ştiinţe, cum este cea a Studiilor Păcii şi a Studiilor asupra Viitorului; iniţiatorul Teoriei Violenţei Structurale şi al Teoriei Structurale a Imperialismului; fondator al primului institut de studii ale păcii, al Journal of Peace Research şi creator de tehnici cum este cea conţinută în primul manual al ONU pentru transformarea conflictelor (Metoda Transcend).
Cum a reuşit toate acestea? Lucrând continuu şi pretutindeni, cu bucurie, cu voluptate se poate spune. Şi ghidându-se după un principiu de luat aminte: „Nu există ceva mai teoretic decât o bună practică şi nimic mai practic decât o bună teorie".
Autobiografia de faţă este o introducere în „universul Galtung", un manual, o carte de înţelepciune. Un roman chiar - a fost deja răsplătită cu un premiu literar în Norvegia.
Cititorul se va convinge uşor de acest lucru - ajutat şi de prefaţa acad. Mircea Maliţa şi de postfaţa psiho-sociologului Cătălin Mamali.
Fraza de încheiere a cărţii ar trebui memorată - a se pune în contrast cu titlul: „Ne aflăm pe drumul păcii prin lume, ţara noastră".
Gh. Păun

Trimite email
duminică, 8 februarie 2026 la 00:10:55 Ora standard a Europei de Est