Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul

Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Primăria Oradea caută un brand pentru Oradea

Poate aveți idei


Primăria Oradea caută un brand pentru Oradea
City-managerul Primăriei Oradea, dl. Eduard Florea, împreună cu sociologul Adrian Hatos, profesor al Facultății de Sociologie din cadrul Universității Oradea, au susținut miercuri, 9 decembrie 2015, o conferință de presă privind ancheta de opinie realizată în perioada august-septembrie 2015 de o echipă a Universității Oradea, în scopul fundamentării componentei turistice din strategia de brand a municipiului Oradea.

Ancheta face parte dintr-un studiu mai larg demarat la solicitarea Primăriei Oradea prin Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune și este desfășurată în cadrul protocolului de colaborare semnat între Primărie și Universitatea din Oradea.

"Prin Asociația pentru promovarea turismului din Oradea am dezbătut cu mai mulți parteneri privați demersul de a realiza brandul orașului Oradea, care să surprindă toate oportunitățile pe care acesta le poate oferi. Vrem ca acest brand să fie mai mult decât o simplă identitate, dorim să reflecte atât istoria locului, cât și percepțiile pe care le au orădenii și turiștii despre ceea ce înseamnă pentru ei Oradea. Tocmai de aceea am apelat la Universitatea Oradea, pentru a realiza acestă cercetare sociologică. Vor urma însă mai multe focus-grupuri, discuții cu operatorii de servicii turistice despre modul în care văd ei promovarea orașului", a spus city-managerul Eduard Florea.

Obiectivul studiului este de a furniza informații valide din punct de vedere științific pentru elaborarea componentei turistice din brandul Municipiului Oradea. Aceasta presupune investigarea percepției orașului ca destinație turistică din punctul de vedere al principalelor părți interesate: turiști, operatori de turism și locuitori ai municipiului. În consecință, scopul anchetei a fost de a realiza descrierea Oradiei ca obiectiv turistic din perspectiva turiștilor și a locuitorilor orașului.

"Povestea brandului este una complicată pentru orașe, pentru că municipiile încearcă să-și îmbunătățească veniturile obținute din turism, orașele se vând. În încercarea de a vinde orașul cât mai bine, trebuie să identificăm valorile competitive ale orașului. Acest sondaj pe care l-am realizat nu e singura cercetare în stabilirea strategiei de brand, ne bazăm și pe alte informații, dar și pe discuțiile cu experții în servicii turistice", a spus sociologul Adrian Hatos.

Ancheta realizată de echipa Universității din Oradea în cooperare cu echipa Primăriei din Oradea a constat din realizarea unui sondaj pe trei subeșantioane: 1) două subeșantioane de oportunitate de turiști - unul de 151 de turiști cazați în Oradea, dintre care 28 de turiști străini și unul de turiști români cazați în Sînmartin (Băile Felix, Băile1 Mai) de 200 de subiecți. 2) un subeșantion de locuitori ai municipiului selectat pe cote proporționale pe etnii, nivel de instrucție, genuri și ocupații, în volum de 400 de subiecți, jumătate intervievați la domiciliu, iar cealaltă jumătate în diverse locații din oraș, mai ales în cadrul Festivalului ,,Toamna orădeană". Toate chestionarele au fost completate prin interviuri față în față.

Întrebați ,,Care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziți de Oradea", atât turiștii cazați în Oradea cât și cei din Sînmartin asociază în primul rând orașul cu Băile Felix și cu ideea de oraș frumos. Potrivit ambelor categorii de turiști, Oradea se deosebește de alte orașe din regiune în primul rând prin Băile Felix.

Datorită traseelor și experiențelor diferite pe care le trăiesc în oraș, turiștii din cele două categorii apreciază, uneori, în mod diferit calitățile acestuia: turiștii cazați în Oradea laudă în primul rând Cetatea, apoi atmosfera și oamenii din oraș, în timp ce turiștii din Sînmartin apreciază Centrul, curățenia orașului, dar și centrul comercial Lotus. Printre caracteristicile apreciate mult de ambele categorii sunt: bogăția de monumente istorice și de spații verzi, faptul că orașul e spațios, dar și faptul că în Oradea se mănâncă bine.

Turiștii din ambele categorii s-au plâns în primul rând de șantierele din oraș și au reclamat transportul în comun mai bun (cei cazați în Sînmartin) și drumuri mai bune (cei cazați în Oradea).

Între turiștii din cele două categorii există unele diferențe notabile: cei din Oradea cheltuie semnificativ mai mulți bani pe sejur decât cei cazați în Sînmartin. În plus, turiștii cazați în Sînmartin cunosc mult mai puțin principalele locații cu valoare turistică din oraș, decât cei cazați în Oradea. Printre aceștia cele mai notorii sunt Strada Republicii și Cetatea Oradea.

Pentru orădeni, asocierile imediate ale orașului sunt cel mai frecvent cu ideea de casă/cămin, cu bogățiile arhitecturale ale orașului sau cu frumusețea lui în general. Oradea se deosebește de alte orașe din zonă prin obiectivele sale turistice (Felix sau clădirile cu valoare arhitecturală), dar și prin calitatea mediului. La fel ca și turiștii, cei mai mulți orădeni consideră că orașul se aseamănă mai ales cu Aradul și Clujul.

Cele mai recomandate destinații turistice de către locuitorii săi sunt Cetatea (30%), apoi centrul și Băile Felix. Cele mai reprezentative locații ale orașului sunt considerate a fi: Cetatea Oradea și Pasajul Vulturul Negru.

Cele mai criticate aspecte ale orașului din punct de vedere turistic sunt deficiențele infrastructurii și ale serviciilor de transport, pe de o parte și deficiențele legate de serviciile turistice. În plus, din opiniile locuitorilor intervievați reiese o oarecare nemulțumire relativă la agenda culturală a orașului, cu modul de promovare turistică a orașului și cu gradul de dezvoltare a orașului. În general reiese faptul că orădenii și-ar dori mai mulți turiști în oraș și o mai bună promovare turistică a acestuia.

În cadrul conferinței de presă, prezentarea PowerPoint a anchetei sociologice a fost susținută de doctorand în sociologie Lucia Ștef și asis. univ. dr. Raluca Buhaș. (B.P.)