Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Singur printre istorici

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Mă grăbesc să-l citez pe redactorul-șef, dl academician Gheorghe Păun, care, în editorial, ,,se simte singur printre istorici": ,,Moisil, matematician de meserie, avea o vorbă: ,,Eu demonstrez, nu conving". Istoricii, dimpotrivă, parcă mai întâi încearcă să se convingă pe ei înșiși, apoi să-i convingă și pe alții".

În pag. 2, Domnul Eminescu scris-a: Toate-s vechi și nouă toate... O știre telegrafică din St. Petersburg...  Horia Bădescu vorbește în scris (despre): Schimbarea la față (nu are nimic de-a face cu sărbătoarea sau praznicul împărătesc din 6 august). Anton Golopenția - Îndreptar pentru tineret; scris în 1934-1935, Îndreptarul pentru tineret, al lui Anton Golopenția, se diferențiază radical de vasta literatură  pe tema tinerei generații, scrie Sanda Golopenția. Îndreptarul plănuit trebuie să fie un îndreptar pentru cercetători, nu pentru oamenii de acțiune... Trebuie să vedem țara între alte țări. Neluată în seamă... Și să ne acceptăm misiunea cu inima pătimaș sfâșiată de grija ei. Munca de început nu trebuie să se oprească la gesticulația politică. Să ne întoarcem la temele primordiale ale vieții noastre de oameni din neamul românesc, disciplinați, severi și răbdători".În Reflecții despre  Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se oprește la Lazăr și bogatul.  Constanța Vaida Haliță continuă serialul despre ,,Vămile Pământului".  Radu Petrescu Muscel ni-l redă pe preotul Gheorghe I. Cotenescu  (1886-1965).  În Istoria de lângă noi, Radu Theodoru ne supune atenției un volum biografic de excepție despre generalul Constantin I. Brătianu. La Nevoia de românism, Nicolae Melinescu o scoate din lada cu zestre a cântului popular pe Maria Dragomiroiu, care-l slujește (cântul popular din luncile Oltului) de peste patru decenii. Traducerile eminesciene (sunt privite de Florin Copcea) din perspectiva  ,,ideii europene". ,,Creația este o taină, la fel ca inspirația, ca dragostea", susține academicianul Eugen Doga, intervievat de Raia Rogac. Care Moldovă? Cea a lui Ștefan sau cea sovietică? Unii de acum consideră că Transnistria nu-i Moldova,  că Tighina nu-i Moldova, că Mocra nu-i Moldova, ce-i cu sminteala asta? Țara de Sus nu-i Moldova? Tiraspolul nu-i Moldova? Camenca nu-i Moldova? întreabă și se miră academicianul Eugen Doga. Marian Nencescu a stat de vorbă cu folcloristul, etnologul și antropologul cultural, acad. Sabina Ispas. Un scriitor de linia întâi este și Ion Andreiță, despre care scrie Victoria Milescu. Femei creștine despre femei creștine, citim în pag. 18, de Zenovia Zamfir.  La Orizont muzical, Mihaela Marinescu gândește cu voce tare despre Festivalul ,,George Enescu". Ion Pătrașcu o ia agale, la pas, cu Eminescu în țara perșilor. În Orizont(ul) SF, Dan D. Farcaș scrie despre Devenirea umană, iar Mircea Opriță, despre Jules Verne.
Mult mai multe veți afla lecturând revista la adresa: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu DAN

Trimite email
miercuri, 19 august 2026 la 01:02:54 Ora de vară a Europei de Est