Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Singur printre istorici

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Mă grăbesc să-l citez pe redactorul-șef, dl academician Gheorghe Păun, care, în editorial, ,,se simte singur printre istorici": ,,Moisil, matematician de meserie, avea o vorbă: ,,Eu demonstrez, nu conving". Istoricii, dimpotrivă, parcă mai întâi încearcă să se convingă pe ei înșiși, apoi să-i convingă și pe alții".

În pag. 2, Domnul Eminescu scris-a: Toate-s vechi și nouă toate... O știre telegrafică din St. Petersburg...  Horia Bădescu vorbește în scris (despre): Schimbarea la față (nu are nimic de-a face cu sărbătoarea sau praznicul împărătesc din 6 august). Anton Golopenția - Îndreptar pentru tineret; scris în 1934-1935, Îndreptarul pentru tineret, al lui Anton Golopenția, se diferențiază radical de vasta literatură  pe tema tinerei generații, scrie Sanda Golopenția. Îndreptarul plănuit trebuie să fie un îndreptar pentru cercetători, nu pentru oamenii de acțiune... Trebuie să vedem țara între alte țări. Neluată în seamă... Și să ne acceptăm misiunea cu inima pătimaș sfâșiată de grija ei. Munca de început nu trebuie să se oprească la gesticulația politică. Să ne întoarcem la temele primordiale ale vieții noastre de oameni din neamul românesc, disciplinați, severi și răbdători".În Reflecții despre  Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se oprește la Lazăr și bogatul.  Constanța Vaida Haliță continuă serialul despre ,,Vămile Pământului".  Radu Petrescu Muscel ni-l redă pe preotul Gheorghe I. Cotenescu  (1886-1965).  În Istoria de lângă noi, Radu Theodoru ne supune atenției un volum biografic de excepție despre generalul Constantin I. Brătianu. La Nevoia de românism, Nicolae Melinescu o scoate din lada cu zestre a cântului popular pe Maria Dragomiroiu, care-l slujește (cântul popular din luncile Oltului) de peste patru decenii. Traducerile eminesciene (sunt privite de Florin Copcea) din perspectiva  ,,ideii europene". ,,Creația este o taină, la fel ca inspirația, ca dragostea", susține academicianul Eugen Doga, intervievat de Raia Rogac. Care Moldovă? Cea a lui Ștefan sau cea sovietică? Unii de acum consideră că Transnistria nu-i Moldova,  că Tighina nu-i Moldova, că Mocra nu-i Moldova, ce-i cu sminteala asta? Țara de Sus nu-i Moldova? Tiraspolul nu-i Moldova? Camenca nu-i Moldova? întreabă și se miră academicianul Eugen Doga. Marian Nencescu a stat de vorbă cu folcloristul, etnologul și antropologul cultural, acad. Sabina Ispas. Un scriitor de linia întâi este și Ion Andreiță, despre care scrie Victoria Milescu. Femei creștine despre femei creștine, citim în pag. 18, de Zenovia Zamfir.  La Orizont muzical, Mihaela Marinescu gândește cu voce tare despre Festivalul ,,George Enescu". Ion Pătrașcu o ia agale, la pas, cu Eminescu în țara perșilor. În Orizont(ul) SF, Dan D. Farcaș scrie despre Devenirea umană, iar Mircea Opriță, despre Jules Verne.
Mult mai multe veți afla lecturând revista la adresa: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu DAN

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:04:50 Ora standard a Europei de Est