Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Singur printre istorici

Revista de cultură „Curtea de la Argeş” Nr. 1/2016

Mă grăbesc să-l citez pe redactorul-șef, dl academician Gheorghe Păun, care, în editorial, ,,se simte singur printre istorici": ,,Moisil, matematician de meserie, avea o vorbă: ,,Eu demonstrez, nu conving". Istoricii, dimpotrivă, parcă mai întâi încearcă să se convingă pe ei înșiși, apoi să-i convingă și pe alții".

În pag. 2, Domnul Eminescu scris-a: Toate-s vechi și nouă toate... O știre telegrafică din St. Petersburg...  Horia Bădescu vorbește în scris (despre): Schimbarea la față (nu are nimic de-a face cu sărbătoarea sau praznicul împărătesc din 6 august). Anton Golopenția - Îndreptar pentru tineret; scris în 1934-1935, Îndreptarul pentru tineret, al lui Anton Golopenția, se diferențiază radical de vasta literatură  pe tema tinerei generații, scrie Sanda Golopenția. Îndreptarul plănuit trebuie să fie un îndreptar pentru cercetători, nu pentru oamenii de acțiune... Trebuie să vedem țara între alte țări. Neluată în seamă... Și să ne acceptăm misiunea cu inima pătimaș sfâșiată de grija ei. Munca de început nu trebuie să se oprească la gesticulația politică. Să ne întoarcem la temele primordiale ale vieții noastre de oameni din neamul românesc, disciplinați, severi și răbdători".În Reflecții despre  Evanghelia după Luca, Cristian Bădiliță se oprește la Lazăr și bogatul.  Constanța Vaida Haliță continuă serialul despre ,,Vămile Pământului".  Radu Petrescu Muscel ni-l redă pe preotul Gheorghe I. Cotenescu  (1886-1965).  În Istoria de lângă noi, Radu Theodoru ne supune atenției un volum biografic de excepție despre generalul Constantin I. Brătianu. La Nevoia de românism, Nicolae Melinescu o scoate din lada cu zestre a cântului popular pe Maria Dragomiroiu, care-l slujește (cântul popular din luncile Oltului) de peste patru decenii. Traducerile eminesciene (sunt privite de Florin Copcea) din perspectiva  ,,ideii europene". ,,Creația este o taină, la fel ca inspirația, ca dragostea", susține academicianul Eugen Doga, intervievat de Raia Rogac. Care Moldovă? Cea a lui Ștefan sau cea sovietică? Unii de acum consideră că Transnistria nu-i Moldova,  că Tighina nu-i Moldova, că Mocra nu-i Moldova, ce-i cu sminteala asta? Țara de Sus nu-i Moldova? Tiraspolul nu-i Moldova? Camenca nu-i Moldova? întreabă și se miră academicianul Eugen Doga. Marian Nencescu a stat de vorbă cu folcloristul, etnologul și antropologul cultural, acad. Sabina Ispas. Un scriitor de linia întâi este și Ion Andreiță, despre care scrie Victoria Milescu. Femei creștine despre femei creștine, citim în pag. 18, de Zenovia Zamfir.  La Orizont muzical, Mihaela Marinescu gândește cu voce tare despre Festivalul ,,George Enescu". Ion Pătrașcu o ia agale, la pas, cu Eminescu în țara perșilor. În Orizont(ul) SF, Dan D. Farcaș scrie despre Devenirea umană, iar Mircea Opriță, despre Jules Verne.
Mult mai multe veți afla lecturând revista la adresa: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu DAN

Trimite email
duminică, 21 decembrie 2025 la 21:39:53 Ora standard a Europei de Est