Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„În Unire stă puterea”

1859 - 2016

„În Unire stă puterea”

Luni, 25.01.2016 elevii C.S.E.I. Nr. 1, Tileagd, au sărbătorit 157 de ani de la Unirea din 24.01.1859.

Activitatea „În Unire stă puterea (1859 - 2016)", a fost coordonată de prof. Lucia SÂRBU, prof. psihoped. Maria CONSTANTINESCU, prof. Mărioara CIPLEU și psiholog Alin CREȚU, la ea participând toți elevii și profesorii școlii.
Prof. Lucia SÂRBU a punctat următoarele: La 24 Ianuarie, în fiecare an, poporul român sărbătoreşte un mare eveniment istoric: Unirea Moldovei cu  Ţara Românească, la 24 Ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Primii paşi către Unire s-au făcut la Revoluţia de la 1848, care, deşi a fost înăbuşită, a demonstrat dorinţa de independenţă şi de unitate a românilor. Adunările Ad-hoc din 1857 au fost apoi chemate să se pronunţe în legătură cu această problemă atât de importantă. După mai multe dispute, a fost propus şi ales, în unanimitate, ca domn Alexandru Ioan Cuza, „om nou la legi noi", după cum s-a pronunţat Mihail Kogălniceanu.
Prof. psihoped. Maria CONSTANTINESCU a amintit faptul că alegerea aceluiaşi domn în ambele Principate Române a reprezentat o victorie însemnată a poporului român   în lupta sa pentru formarea unui stat naţional unitar. Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huşi în anul 1820, fiind unul dintre participanţii activi la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova.
Prof. Mărioara CIPLEU, la biblioteca școlii a spus că Al. Ioan CUZA ca prim domn al Principatelor Unite (1859 -1866), a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru formarea statului unitar România, în 1862. Le-a prezentat elevilor cărți de istorie în care sunt descrise faptele petrecute pe vremea lui Moș Ion ROATĂ.
Psiholog Alin CREȚU a făcut o prezentare în PowerPoint în care au fost prezentate fapte, mărturii și picturi care îi reprezintă pe marii oameni de stat din acea perioadă. A mai precizat și faptul că împreună cu Mihail Kogălniceanu, CUZA a iniţiat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român: împroprietărirea ţăranilor, adoptarea unei noi constituţii, introducerea învăţământului gratuit şi obligatoriu, secularizarea averilor mănăstireşti, înfiinţarea universităţilor din Iaşi şi Bucureşti și altele. Silit să renunţe la putere în 1866, CUZA a fost exilat şi a trăit la Viena şi Florenţa. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în ţară şi înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (judeţul Iaşi), apoi reînhumat la Biserica ,,Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. „Hora Unirii"- cunoscutul cântec pe versurile poeziei cu acelaşi nume scrisă de Vasile Alecsandri şi publicată pentru întâia dată, la Iaşi, în numărul 51 al revistei „Steaua Dunării", însoţeşte de atunci marele eveniment. Muzica a fost compusă de Al. Flechtenmacher.
Activitatea a luat sfârșit cu Hora Unirii în care s-au prins elevi și profesori, interpretatăde elevul Flaviu MUȚ, la orgă.
Psiholog Alin CREŢU
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „În Unire stă puterea".

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:45:12 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00