Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

O societate fără partide!

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe februarie

O societate fără partide!

Cumplită și încurcată mai e și democrația aceasta prost înțeleasă cu o puzderie de partide, fără cap și fără coadă (câte trei la un leu... sau la un loc!).

Dl redactor-șef Gheorghe Păun repune pe tapet SFP - societatea fără partide. Domnule academician, nu vă faceți iluzii. Chiar îi puteți vedea stând pe tușă pe toți aceia care de zeci de ani au trăit regește, fără muncă, sub umbrela partidelor? Sunt prea mulți și prea înfipți (puternici) să se lase înlăturați de la ciolan! Nu vedeți cât sunt de ,,tehnocrați" cei ce ne conduc acum și cum îi slujesc pe vechii politicieni?
Domnul Eminescu scris-a: ,,Multe nume s-au schimbat, esența însă a rămas aceeași". Horia Bădescu ne citește și ne descrie în funcție de mediul în care trăim și ne formăm. Reproducând fragmente din lucrarea lui Johan Galtung, recent lansată, citim în pag. 3 despre O teorie a păcii și despre trei păci. ,,Cuvântul poate zidi, dar poate și distruge", scrie Mihai Orzență. Nicolae Melinescu se ocupă de ,,Valoarea imaginii în mass-media". Cu un calm englezesc și mereu zâmbitor, părintele Cristian Bădiliță ne împrospătează imaginea lui Lazăr ajuns în sânul lui Avraam și a bogatului, coborât în hades, cerând să-i fie răcorită limba... Mihai Neagu Basarab se ocupă de prințul Nicolae (,,personajul cel mai complex") din familia regală a României. Soții Constanța Vaida Haliță și Dragoș Vaida continuă să abordează Vămile Pământului. Și Raia Rogac merge mai departe tot cu acad. Eugen Doga. În Podul de reviste, Marian Nencescu face o radiografie a literaturii și culturii românești de dincolo de Prut. Referindu-se la Caligula lui Albert Camus, Marian Mihăescu bate monedă pe nebunia puterii. În Cărți și autori, Ion C. Ștefan ne propune Radu Cârneci - un autor (descifrat) în oglinda timpului. Făcând vorbire despre Enigma lui Emil Lungeanu, Aurel Goci publică articolul Conștiința critică și romanul experimental. Despre Lizuca (și Irina) Codreanu (în lumina lui Brâncuși) citim în articolul semnat de Paula Romanescu. Tot luând-o La pas prin satul global, Ion Pătrașcu s-a întâlnit cu unul dintre cei mai de seamă suverani ai Asiei antice, Darius al lui Istaspe, cum îl numea Mihai Eminescu. La curtea epigramei, Elis Râpeanu îl întâlnește pe Ion Ionescu-Quintus. Și un semn(al) de carte, legat de E.R.: ,,doamna Elis Râpeanu a publicat de curând o carte cu totul specială, Vrednicul Părinte Galeriu". În Orizont(ul) SF al lui Dan D. Farcaș  descoperim viața în Sistemul Solar, iar Mircea Opriță ne invită să cugetăm, la gura sobei, la explorarea Cosmosului.
Pentru mult mai multe detalii și pentru o lectură binefăcătoare, atacați cu încredere adresa cunoscută:, www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:54:33 Ora standard a Europei de Est