Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Declarație de presă

Știați că: România este țara Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării?

Declarație de presă

Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, la care au participat aproximativ 2.500 de persoane, printre care 40 de șefi de stat din întreaga lume, dar nimeni din România, a avut ca temă principală: Cea de-a patra revoluție industrială.

Concluzia unanimă a participanților a fost că tehnologia evoluează atât de rapid, încât trebuie ca în fiecare țară să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor revoluții industriale. Raportul „Viitorul locurilor de muncă", publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri și anume că 65% din copiii care încep acum școala primară vor avea meserii care nu există în prezent. Având în vedere că roboții vor deveni principala forță de muncă de mâine, este important să creștem numărul persoanelor care dețin aptitudini tehnologice, ca aceștia să se poată adapta cerințelor de pe piața muncii în viitorul relativ apropiat.
Este important ca sistemul educațional să se reformeze pentru a pregăti generațiile viitoare să răspundă corespunzător noilor cerințe în ceea ce privește forța de muncă. În aceeași notă, politicile publice trebuie să pună accent pe crearea de parteneriate cu mediul privat, care trebuie încurajat să susțină pregătirea tinerilor, a viitorilor specialiști, a propriilor angajați, să investească permanent în formarea lor.
Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării, în timp ce media europeană este de 50%.
În aceste zile sunt dezbateri pe variantele de plan-cadru, pe reformarea sistemului de educație, pe nevoia de reformă curriculară. E o inițiativă lăudabilă și necesară, dar ar fi bine ca specialiștii care vor elabora noile politici publice educaționale să înțeleagă că e nevoie ca România să reducă prin măsuri concrete și urgente, rata „analfabetismului digital", care în prezent este foarte mare. În acest sens, se impune creșterea bugetului alocat tehnologizării învățământului și utilizarea la maximum a banilor europeni alocați pentru acest domeniu.
Este inadmisibil că deși companiile cer vehement, de ani de zile, ca sistemul de educație să genereze muncitori calificați în meseriile de care au nevoie, Ministerul Educației nu face aproape niciun progres în promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, insistând pe continuarea programului „O diplomă de licență pentru fiecare tânăr". Se alocă mult prea puțini bani pentru dotarea atelierelor școală, pentru construcția sau reabilitarea internatelor școlare care ar atrage mai mulți elevi din mediul rural în învățământul profesional. Orientarea școlară și profesională, esențială pentru identificarea aptitudinilor naturale și îndrumarea elevului spre domeniul în care poate performa, este inexistentă în școala românească.
O explicație posibilă este și lipsa viziunii cu privire la ce se urmărește; nu știm exact cum arată sau cum vrem să arate un tânăr la sfârșitul fiecărui ciclu de învățământ, ce anume ar trebui să știe și cum ar trebui să fie echipat pentru a face față cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare și evoluție.
Poate ar trebui să plecăm urechea la semnalul de alarmă tras de o personalitate marcantă ca academicianul Solomon Marcus, care afirmă că „Programele școlare abundă în lucruri nefolositoare și inutile, care plictisesc elevii" și că „elevii intră într-o stare de încordare când trec pragul școlii, astfel încât nu există o stare de plăcere și bucurie care să conducă la învățare autentică, iar elevii nu acumulează nimic și totul se pierde".
Florica Cherecheș
Deputat PNL

Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 09:22:06 Ora standard a Europei de Est