Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Declarație de presă

Știați că: România este țara Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării?

Declarație de presă

Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, la care au participat aproximativ 2.500 de persoane, printre care 40 de șefi de stat din întreaga lume, dar nimeni din România, a avut ca temă principală: Cea de-a patra revoluție industrială.

Concluzia unanimă a participanților a fost că tehnologia evoluează atât de rapid, încât trebuie ca în fiecare țară să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor revoluții industriale. Raportul „Viitorul locurilor de muncă", publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri și anume că 65% din copiii care încep acum școala primară vor avea meserii care nu există în prezent. Având în vedere că roboții vor deveni principala forță de muncă de mâine, este important să creștem numărul persoanelor care dețin aptitudini tehnologice, ca aceștia să se poată adapta cerințelor de pe piața muncii în viitorul relativ apropiat.
Este important ca sistemul educațional să se reformeze pentru a pregăti generațiile viitoare să răspundă corespunzător noilor cerințe în ceea ce privește forța de muncă. În aceeași notă, politicile publice trebuie să pună accent pe crearea de parteneriate cu mediul privat, care trebuie încurajat să susțină pregătirea tinerilor, a viitorilor specialiști, a propriilor angajați, să investească permanent în formarea lor.
Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării, în timp ce media europeană este de 50%.
În aceste zile sunt dezbateri pe variantele de plan-cadru, pe reformarea sistemului de educație, pe nevoia de reformă curriculară. E o inițiativă lăudabilă și necesară, dar ar fi bine ca specialiștii care vor elabora noile politici publice educaționale să înțeleagă că e nevoie ca România să reducă prin măsuri concrete și urgente, rata „analfabetismului digital", care în prezent este foarte mare. În acest sens, se impune creșterea bugetului alocat tehnologizării învățământului și utilizarea la maximum a banilor europeni alocați pentru acest domeniu.
Este inadmisibil că deși companiile cer vehement, de ani de zile, ca sistemul de educație să genereze muncitori calificați în meseriile de care au nevoie, Ministerul Educației nu face aproape niciun progres în promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, insistând pe continuarea programului „O diplomă de licență pentru fiecare tânăr". Se alocă mult prea puțini bani pentru dotarea atelierelor școală, pentru construcția sau reabilitarea internatelor școlare care ar atrage mai mulți elevi din mediul rural în învățământul profesional. Orientarea școlară și profesională, esențială pentru identificarea aptitudinilor naturale și îndrumarea elevului spre domeniul în care poate performa, este inexistentă în școala românească.
O explicație posibilă este și lipsa viziunii cu privire la ce se urmărește; nu știm exact cum arată sau cum vrem să arate un tânăr la sfârșitul fiecărui ciclu de învățământ, ce anume ar trebui să știe și cum ar trebui să fie echipat pentru a face față cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare și evoluție.
Poate ar trebui să plecăm urechea la semnalul de alarmă tras de o personalitate marcantă ca academicianul Solomon Marcus, care afirmă că „Programele școlare abundă în lucruri nefolositoare și inutile, care plictisesc elevii" și că „elevii intră într-o stare de încordare când trec pragul școlii, astfel încât nu există o stare de plăcere și bucurie care să conducă la învățare autentică, iar elevii nu acumulează nimic și totul se pierde".
Florica Cherecheș
Deputat PNL

Trimite email
luni, 14 septembrie 2026 la 08:07:49 Ora de vară a Europei de Est