Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Declarație de presă

Știați că: România este țara Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării?

Declarație de presă

Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, la care au participat aproximativ 2.500 de persoane, printre care 40 de șefi de stat din întreaga lume, dar nimeni din România, a avut ca temă principală: Cea de-a patra revoluție industrială.

Concluzia unanimă a participanților a fost că tehnologia evoluează atât de rapid, încât trebuie ca în fiecare țară să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor revoluții industriale. Raportul „Viitorul locurilor de muncă", publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri și anume că 65% din copiii care încep acum școala primară vor avea meserii care nu există în prezent. Având în vedere că roboții vor deveni principala forță de muncă de mâine, este important să creștem numărul persoanelor care dețin aptitudini tehnologice, ca aceștia să se poată adapta cerințelor de pe piața muncii în viitorul relativ apropiat.
Este important ca sistemul educațional să se reformeze pentru a pregăti generațiile viitoare să răspundă corespunzător noilor cerințe în ceea ce privește forța de muncă. În aceeași notă, politicile publice trebuie să pună accent pe crearea de parteneriate cu mediul privat, care trebuie încurajat să susțină pregătirea tinerilor, a viitorilor specialiști, a propriilor angajați, să investească permanent în formarea lor.
Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării, în timp ce media europeană este de 50%.
În aceste zile sunt dezbateri pe variantele de plan-cadru, pe reformarea sistemului de educație, pe nevoia de reformă curriculară. E o inițiativă lăudabilă și necesară, dar ar fi bine ca specialiștii care vor elabora noile politici publice educaționale să înțeleagă că e nevoie ca România să reducă prin măsuri concrete și urgente, rata „analfabetismului digital", care în prezent este foarte mare. În acest sens, se impune creșterea bugetului alocat tehnologizării învățământului și utilizarea la maximum a banilor europeni alocați pentru acest domeniu.
Este inadmisibil că deși companiile cer vehement, de ani de zile, ca sistemul de educație să genereze muncitori calificați în meseriile de care au nevoie, Ministerul Educației nu face aproape niciun progres în promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, insistând pe continuarea programului „O diplomă de licență pentru fiecare tânăr". Se alocă mult prea puțini bani pentru dotarea atelierelor școală, pentru construcția sau reabilitarea internatelor școlare care ar atrage mai mulți elevi din mediul rural în învățământul profesional. Orientarea școlară și profesională, esențială pentru identificarea aptitudinilor naturale și îndrumarea elevului spre domeniul în care poate performa, este inexistentă în școala românească.
O explicație posibilă este și lipsa viziunii cu privire la ce se urmărește; nu știm exact cum arată sau cum vrem să arate un tânăr la sfârșitul fiecărui ciclu de învățământ, ce anume ar trebui să știe și cum ar trebui să fie echipat pentru a face față cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare și evoluție.
Poate ar trebui să plecăm urechea la semnalul de alarmă tras de o personalitate marcantă ca academicianul Solomon Marcus, care afirmă că „Programele școlare abundă în lucruri nefolositoare și inutile, care plictisesc elevii" și că „elevii intră într-o stare de încordare când trec pragul școlii, astfel încât nu există o stare de plăcere și bucurie care să conducă la învățare autentică, iar elevii nu acumulează nimic și totul se pierde".
Florica Cherecheș
Deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:40 Ora standard a Europei de Est