Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Declarație de presă

Știați că: România este țara Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării?

Declarație de presă

Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, la care au participat aproximativ 2.500 de persoane, printre care 40 de șefi de stat din întreaga lume, dar nimeni din România, a avut ca temă principală: Cea de-a patra revoluție industrială.

Concluzia unanimă a participanților a fost că tehnologia evoluează atât de rapid, încât trebuie ca în fiecare țară să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor revoluții industriale. Raportul „Viitorul locurilor de muncă", publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri și anume că 65% din copiii care încep acum școala primară vor avea meserii care nu există în prezent. Având în vedere că roboții vor deveni principala forță de muncă de mâine, este important să creștem numărul persoanelor care dețin aptitudini tehnologice, ca aceștia să se poată adapta cerințelor de pe piața muncii în viitorul relativ apropiat.
Este important ca sistemul educațional să se reformeze pentru a pregăti generațiile viitoare să răspundă corespunzător noilor cerințe în ceea ce privește forța de muncă. În aceeași notă, politicile publice trebuie să pună accent pe crearea de parteneriate cu mediul privat, care trebuie încurajat să susțină pregătirea tinerilor, a viitorilor specialiști, a propriilor angajați, să investească permanent în formarea lor.
Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării, în timp ce media europeană este de 50%.
În aceste zile sunt dezbateri pe variantele de plan-cadru, pe reformarea sistemului de educație, pe nevoia de reformă curriculară. E o inițiativă lăudabilă și necesară, dar ar fi bine ca specialiștii care vor elabora noile politici publice educaționale să înțeleagă că e nevoie ca România să reducă prin măsuri concrete și urgente, rata „analfabetismului digital", care în prezent este foarte mare. În acest sens, se impune creșterea bugetului alocat tehnologizării învățământului și utilizarea la maximum a banilor europeni alocați pentru acest domeniu.
Este inadmisibil că deși companiile cer vehement, de ani de zile, ca sistemul de educație să genereze muncitori calificați în meseriile de care au nevoie, Ministerul Educației nu face aproape niciun progres în promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, insistând pe continuarea programului „O diplomă de licență pentru fiecare tânăr". Se alocă mult prea puțini bani pentru dotarea atelierelor școală, pentru construcția sau reabilitarea internatelor școlare care ar atrage mai mulți elevi din mediul rural în învățământul profesional. Orientarea școlară și profesională, esențială pentru identificarea aptitudinilor naturale și îndrumarea elevului spre domeniul în care poate performa, este inexistentă în școala românească.
O explicație posibilă este și lipsa viziunii cu privire la ce se urmărește; nu știm exact cum arată sau cum vrem să arate un tânăr la sfârșitul fiecărui ciclu de învățământ, ce anume ar trebui să știe și cum ar trebui să fie echipat pentru a face față cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare și evoluție.
Poate ar trebui să plecăm urechea la semnalul de alarmă tras de o personalitate marcantă ca academicianul Solomon Marcus, care afirmă că „Programele școlare abundă în lucruri nefolositoare și inutile, care plictisesc elevii" și că „elevii intră într-o stare de încordare când trec pragul școlii, astfel încât nu există o stare de plăcere și bucurie care să conducă la învățare autentică, iar elevii nu acumulează nimic și totul se pierde".
Florica Cherecheș
Deputat PNL

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:29:28 Ora standard a Europei de Est