Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

,,O societate care nu-și apreciază școala, cred că renunță mult la viitorul ei”

Conferința de presă a ministrului Educației, la I.S.J. Bihor

,,O societate care nu-și apreciază școala, cred că renunță mult la viitorul ei”

După participarea la deschiderea Adunării Generale a Consiliului Național al Elevilor (programată la ora 11.00 în Aula Magna a Universității din Oradea), și înaintea întâlnirii regionale cu reprezentanții inspectoratelor școlare din județele limitrofe, ministrul Educației, Adrian Curaj, s-a întâlnit, joi (11 februarie 2016, ora 13.30), cu reprezentanții presei la Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

Pentru început domnul ministru Adrian Curaj  s-a referit la mesajele pe care le-a transmis elevilor (consilieri naționali): ,,Mesajul meu către elevi este că au întreaga mea susținere pentru ceea ce fac. Eu îi simt ca parteneri, chiar dacă sunt atât de tineri, dar sunt frumoși și deștepți. Îi simt parteneri și cred că rolul lor este profund, atât în ceea ce înseamnă transformarea școlii, cât și a comunităților din care vin... Pe de altă parte le-am spus că este esențial să contribuie și ei la acest contract social extraordinar între școală și rolul ei în societate, comunitate".
Prima întâlnire regională cu inspectorii generali și echipele lor
Apoi, dl ministru ne-a informat despre prima întâlnire regională cu reprezentanții inspectoratelor școlare din județele limitrofe. ,,Cred foarte mult în forța echipelor. Eu am venit cu un secretar de stat, cu doi directori generali și doi consilieri, asta pentru că venind aici, n-am venit formal, să bifăm o vizită, ci am spus că venim să discutăm tehnic cu tehnicienii și am invitat colegii noștri din județele limitrofe cu echipele lor (inspectorii generali, inspectorii generali adjuncți și directorii CCD)... Sunt dispus să-i ascult și să fac ceva pentru dânșii". Tot inspectorilor școlari avea să le transmită că vine o perioadă grea, de simulări, evaluări și examene, dar și TOLERANȚĂ ZERO. ,,Vreau ca la nivelul inspectoratelor să se ia toate măsurile pentru a nu se pune în niciun fel de lumină neplăcută asupra școlii pentru că școala este esențială societății, prezentului și viitorului țării acesteia... Școala are nevoie de prestigiu. Are nevoie de încredere. Și așa cum se comportă cei care o reprezintă așa este imaginea după aceea la nivel de societate. Eu am spus toleranță zero în sensul că am în fața mea oameni responsabili, am profesioniști, dar am mai vrut să le mai spun o dată că am mare încredere în ei".
La întrebarea dacă se desființează inspectoratele școlare, domnul ministru a răspuns scurt și ferm: ,,Nu. Foarte clar: NU! Am dat aviz negativ inițiativei. Am spus NU. Și voi face tot ce ține de mine ca acest NU îl susțin și-l voi susține astfel încât să-și facă efectul. Dar pe de altă parte avem puteri diferite în stat... Eu sunt pentru descentralizare și am încredere că vom putea împreună să consolidăm ce s-a făcut bun și întărirea capacității administrative".
După șapte ani, se pregătesc concursuri pentru directorii de școli
Domnul ministru a ținut să sublinieze că după șapte ani, se pregătesc concursuri pentru directorii de școli concursuri deschise oricui dorește să participe la concurs, ,,fără niciun spațiu incert, veniți și spuneți-vă ideile, transmiteți mesajul managerial: Cum vedeți școala dumneavoastră? Cum vedeți resursele din jur în favoarea școlii dvs.? Cum vedeți relația cu administrația locală și rolul administrației locale? Cum vedeți rolul dvs. ca manager într-o școală?"
Metodologia de concurs va apărea, probabil, la sfârșitul lunii martie, după cum s-a exprimat domnul ministru. Domnia sa se mai ,,bate" pentru ca administrația locală să poată finanța universitățile de stat. ,, Pe termen mediu și lung, discut cu colegii mei din Guvern, cu ministrul Dezvoltării Regionale dacă putem face modificările necesare ca administrația locală să poată finanța universitățile de stat", a precizat domnul ministru.
Pierderile din sistem
Domnul ministru s-a referit apoi la părăsirea prea devreme a școlii de către două categorii de elevi: ,,Mă doare că pierdem 25 la sută din copii la trecerea din clasa a VIII-a la clasa a IX-a... La fel ca cei care termină liceul și sunt deja 500.000 care nu au luat bacalaureatul. Și de ei am uitat cu totul. Și ei sunt pierduți. Nu avem un învățământ terțiar nonuniversitar, o zonă care să-i formeze nu pe termen scurt pentru că pentru a forma un specialist ai nevoie uneori de 2-3 ani, ca să poată lucra cu tehnologia de astăzi".
Anul acesta nu sunt bani mai mulți pentru manualele elevilor din clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a decât atâția câți au fost prevăzuți în buget, ,,dar putem pregăti înțelept bugetul pe anul viitor", a adăugat domnul ministru.
Tot în spiritul și litera legii, într-o totală transparență, a răspuns domnul ministru și la subiectele legate de doctorate și de clasele de la secția maghiară din județul Bihor, o problemă spinoasă (,,inflamată") în care inspectorul școlar general Alin Novac-Iuhas este acuzat că ar fi cedat presiunilor făcute de parlamentari și directori udemeriști, mărind astfel (,,ilegal") numărul de clase de la 36 la 41. Ministrul a răspuns cu mult calm și diplomație: ,,Eu cred că nu există presiuni, există un dialog. Un spațiu în care te uiți și vezi ce resurse ai, încerci să respecți spațiul acesta încă flexibil 25-28 elevi în clasă, pe de altă parte înțelegem că există situații reglementate, precizate de lege în care minoritățile și alte situații de excepție necesită un tratament anume... ", iar dl inspector general a demonstrat că împărțind 1.158 de elevi la 28 de elevi pe clasă se obțin 41 de clase, după care a precizat: ,,nu vreau să vă las cu impresia că doar memoriul depus a schimbat o situație".
,,Am primit 18.000 de opinii..."
La chestiunea cu planul-cadru pentru clasele V-VIII, domnul ministru a răspuns tranșant și satisfăcut: „Propunerile de plan-cadru pentru clasele V-VIII au generat o vie dezbatere publică, ceea ce mă bucură foarte mult, pentru că arată interes şi preocupare în societate. Aceasta a fost şi ideea cu care am pornit la drum, aceea de a fi deschişi, transparenţi, de a dezbate şi de a-i asculta pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de subiect. Am primit 18.000 de opinii prin chestionarul online, iar acestora li se adaugă cele formulate în cadrul dezbaterilor judeţene, precum şi cele expuse de grupul consultativ ... Marţi, 16 februarie, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I" din Bucureşti, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice va organiza o dezbatere în care vor fi discutate opţiunile cristalizate în procesul de consultare care a avut loc până acum ".
Bursa de 15.000 de euro
Despre bursa de 15.000 de euro, domnul ministru Adrian Curaj a vorbit la deschiderea Adunării Generale a C.N.E., dar jurnaliștii au readus-o în discuție pentru mai multe detalii.
,,Mă îngrijorează că lucruri minunate, ca acestea, nu sunt spuse. Dacă s-ar comunica mai mult ce se întâmplă și noi am fi mai demni și mai mândri față de noi, pentru că este această stimă de sine. Noi trebuie să construim stima de sine a tânărului în școală, în universitate, într-un context care nu este lipsit de valoare, ci este puternic orientat pe valoare. Cu siguranță că sunt lucruri care trebuie șlefuite, îndreptate, dar aici este înțelegerea deplină și responsabilizarea. Acum doi ani s-au dat 14 burse, acum trei ani, 11. Anul acesta nu a fost nicio ofertă pentru că nu a fost anunțat concursul. Am rămas dezamăgit. Am rămas surprins că nu se știe. Se acordă 50 de burse anual celor care câștigă olimpiade internaționale sau concursuri internaționale (inovare, știință). Pentru acesta însă trebuie să aplice și să studieze într-o universitate din România și să se asocieze unui laborator de cercetare de interes. Nu este o bursă de educație, ci una pentru un foarte tânăr cercetător. Se acordă 15.000 de euro pe doi ani, la care se adaugă 2.000 de euro pentru mobilitate, iar dacă după doi ani, rezultatele sunt bune, și decide să mai rămână, mai poate primi încă 10.000 de euro pe următorul an și jumătate. Prin aceasta noi nu oprim mobilitatea tinerilor, doar încercăm să le oferim o alternativă celor foarte buni care vor să rămână în România", a conchis dl ministru Adrian Curaj.
Ovidiu Dan  
Trimite email
miercuri, 24 decembrie 2025 la 15:18:56 Ora standard a Europei de Est