Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce simt copiii despre viața lor?

La vârsta de 8 ani


Ce simt copiii despre viața lor?
Peste 17.000 de copii cu vârsta 8 ani din 16 țări de pe patru continente au fost întrebați despre experiențele lor și părerile asupra propriei vieți.

Cercetările cu acest grup de vârstă sunt foarte rare. Prezentăm acum studiul cel mai divers și cu cea mai mare acoperire întreprins vreodată la nivel internațional asupra vieții copiilor privită prin propria lor perspectivă. Al doilea raport al studiului Children's Worlds (Lumile copiilor), publicat azi, cuprinde rezultate importante ce pot fi folosite pentru a îmbunătăți viața copiilor din toată lumea. Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a anunțat că va sprijini un alt val de anchetă care va începe în 2017.

Frankfurt/Zurich, 16 februarie 2016:

Rareori perspectiva copiilor asupra vieții este subiect de cercetare. Studiul Lumile copiilor dorește să umple acest gol. În cadrul studiului, copiii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor între care viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire.

Cei mai mulți copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări se simt mulțumiți cu viața lor, dar o minoritate (în jur de 6%) a acestora are niveluri scăzute de bunăstare. Procentul copiilor cu niveluri foarte reduse de bunăstare variază de la sub 3% în Columbia și România la peste 9% în Etiopia, Coreea de Sud și Marea Britanie.

15% dintre copiii români de 8 ani nu au calculator și 24% nu au acces la Internet de acasă. Deși în general sunt mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 42% dintre aceștia sunt adesea sau întotdeauna îngrijorați de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele sunt la fel de fericite ca și băieții, dar sunt mai mulțumite de școală decât aceștia. În schimb, fetele sunt mai nemulțumite de locurile de joacă disponibile, dar și de colegii lor de școală. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.

Potrivit profesorului Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării, „toți cei responsabili de bunăstarea copiilor români ar trebui să ia rezultatele acestui studiu ca punct de plecare al eforturilor de conștientizare și al preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Deși copiii români sunt în general fericiți, ei sunt printre cei mai nemulțumiți din toate țările incluse în studiu de spațiile de joacă disponibile. Climatul relațional din școală dar și din afara ei lasă mult de dorit, copiii noștri având nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională, dar și de insatisfacție cu prietenii. Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți".

Simon Sommer, director de Cercetare la Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a spus: ,,Acest proiect este extrem de inovator. Raportul de față prezintă, pentru prima dată, perspectiva copiilor în vârstă de 8 ani asupra vieții și bunăstării lor. Fundația Jacobs continuă să sprijine ,,Lumile copiilor", întrucât suntem convinși că acesta va furniza informații unice, valoroase pentru oricine este interesat să înțeleagă și să îmbunătățească viața copiilor și tineretului".

Iată unele rezultate-cheie ale raportului:

Îngrijorarea față de bani

Peste o treime dintre copiii intervievați au declarat că sunt îngrijorați ,,adesea" sau ,,întotdeauna" în legătură cu câți bani are familia lor în Israel, Columbia, Spania și Nepal. În Coreea de Sud și Germania cifra este mai mică de 10%.

Securitatea

Majoritatea copiilor incluși în sondaj au declarat că se simt pe deplin în siguranță acasă, la școală și în vecinătatea în care locuiesc. Cu toate acestea, 4% dintre copii nu se simt deloc în siguranță acasă, un procent similar nu se simt deloc în siguranță la școală și 9% nu se simt deloc în siguranță când se plimbă în zona în care locuiesc. Deși aceste procente sunt mici, pe ansamblu reprezintă un număr mare de copii din fiecare țară.

Plăcerea de a merge la școală - diferențe între băieți și fete

Cei mai mulți copii (62%) au fost de acord în totalitate că le place să meargă la școală. Acest lucru este mult mai mare decât în studiile noastre cu copii de 10 de ani (52%) și de 12 de ani (42%). Copiilor din Algeria și Etiopia le place cel mai mult să meargă la școală, iar copiilor din Germania, Coreea de Sud și Marea Britanie cel mai puțin. În unele țări - inclusiv Israel și șase țări europene - fetele au o părere mult mai bună față de școală decât băieții, dar în alte țări, cum ar fi Nepal și Etiopia, nu sunt diferențe între fete și băieți.

Agresiunile în școală

Mulți dintre copii au declarat că, în ultima lună, nu au fost incluși în jocuri și activități de colegi (41%) și că au fost loviți de alți copii la școală (48%). Aceste experiențe au fost mai frecvente în rândul copiilor cu vârsta de 8 ani în comparație cu celelalte două grupe de vârstă în sondaj. Procentul de copii loviți de colegi este cel mai ridicat în Estonia, Marea Britanie și Germania și cel mai scăzut în Coreea de Sud. Procentul celor neincluși în jocuri și activități de colegi a fost cea mai mare în Marea Britanie și România și cel mai scăzut în Coreea de Sud și Etiopia.

Cunoașterea drepturilor copilului

Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) răspund că știu ce drepturi au copiii. Procentul este mai mic decât în cazul copiilor de 10 și 12 ani (58%). Copiii din Columbia (73%) răspund cel mai mult că știu ce drepturi au copiii. De asemenea, în Turcia, Etiopia, România și Norvegia peste jumătate din copii răspund ,,da" la această întrebare.

Profesorul Asher Ben-Arieh, unul din investigatorii principali ai studiului și co-președinte al Societății Internaționale privind Indicatorii Copilului, afirmă: ,,Pentru prima dată, suntem capabili să auzim de la aproape 20.000 de copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări ceea ce fac, ceea ce simt și ce doresc. Această remarcabilă realizare ne învață în primul rând faptul că copiii știu mai bine decât oricine altcineva despre viața lor și că orice efort de a le-o îmbunătăți trebuie să asculte și de vocea lor".

Proiectul Lumile copiilor continuă să crească prin includerea altor țări. Astfel, Indonezia, Finlanda și Italia vor participa la al doilea val al studiului. Al treilea val va începe în septembrie 2017, primele rezultate urmând să fie publicate la începutul anului 2019.

Note și informații suplimentare

Studiul Lumile Copiilor

Lumile Copiilor, Ancheta Internațională asupra Bunăstării Copiilor (ISCWeB), este un sondaj la nivel global asupra bunăstării subiective a copiilor.

Proiectul umple un mare gol în cercetarea internațională comparativă, oferind date asupra perspectivei pe care o au copiii asupra vieții și bunăstării lor. Studiul urmărește culegerea de date reprezentative asupra vieții zilnice a copiilor, a activităților zilnice și asupra percepțiilor și evaluărilor pe care le au asupra propriilor lor vieți. Scopul este îmbunătățirea bunăstării copiilor prin creșterea nivelului de conștientizare în rândul copiilor, părinților și comunităților din care fac parte, a liderilor de opinie, a factorilor de decizie politică, profesioniștilor și publicului larg.

În cadrul valului curent de anchetă, finanțat de Fundația Jacobs, s-au strâns date de la peste 56.000 de chestionare din trei grupe de vârstă (8, 10 și 12 ani) în 16 țări - Algeria, Columbia, Estonia, Etiopia, Germania, Israel, Malta, Nepal, Norvegia, Polonia, România, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Turcia și Marea Britanie.

În România cercetarea de teren a fost întreprinsă de o echipă de cercetători și studenți de la Universitatea din Oradea, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială (responsabili prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu și conf. univ. dr. Claudia Bacter). Cercetarea cu copii de 8 ani s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.242 de elevi din clasa a doua, în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014. Raportul complet, un sumar executiv și materialele însoțitoare sunt disponibile pe pagina web a proiectului: www.isciweb.org. Curând va fi dat publicității și raportul în limba română al cercetării de teren.

Fundația Jacobs

Fundația Jacobs promovează în mod activ, pretutindeni în lume, dezvoltarea copiilor și tinerilor. A fost fondată în 1989 în Zurich, Elveția, de către antreprenorul Klaus J. Jacobs. Fundația Jacobs alocă un buget de aproximativ 40 de milioane de franci elvețieni pe an pentru finanțarea proiectelor de cercetare, a programelor de intervenție și a instituțiilor științifice. Este dedicată cercetării și excelenței științifice. În ultimii trei ani, Fundația Jacobs a sprijinit Lumile Copiilor cu aproximativ 850.000 de euro și recent a anunțat un grant de 250.000 de euro pentru finanțarea activităților de bază ale proiectului pentru a sprijini noul val al anchetei.

Alexandra Guentzer
Jacobs Foundation

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ce simt copiii despre viața lor?