Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”

Conferinţa de presă susţinută de ministrul Educaţiei, domnul Adrian Curaj, marţi, 1 martie

,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, domnul Adrian Curaj, a susţinut marţi, 1 martie 2016, o conferinţă de presă pe tema lansării în consultare publică a instrumentelor de finanţare din cadrul Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare 2015-2020 (PN III).

Adrian Curaj: Bună ziua, vă mulţumesc mult că aţi răspuns invitaţiei noastre. (...) Implementarea Planului Naţional III înseamnă un efort al ANCSI şi al acestor agenţii în care am foarte mare încredere. Vreau să nu uitaţi că, în toţi aceşti ani, chiar dacă nu am avut resurse, chiar dacă a fost mai puţină predictibilitate, evaluarea proiectelor de cercetare s-a făcut cu participare internaţională, uneori cu 80% cercetători străini, minimul a fost cu 50% cercetători străini. De ce? Nu pentru că nu putem face noi evaluarea, ci pentru că în România este o comunitate limitată, oamenii se cunosc şi de foarte multe ori emoţiile depăşesc evidenţele, astfel încât împreună cu colegii noştri, participând în echipe în care sunt şi cercetători din străinătate, reuşim cu toţii să facem o selecţie deosebită a acestor proiecte. Să nu uităm că la un moment dat am avut rată de succes şi de 10 %, deci un proiect din 10 finanţate şi oamenii au avut încredere că această evaluare se face bine.
(...)
Sunt câteva axe pe care vreau să-mi construiesc prezentarea în continuare. Unul dintre punctele-cheie este acela că noi vrem să obţinem masă critică şi să avem performanţă. Dacă ne uităm la ultimul raport al Comisiei Europene, săptămâna trecută a fost publicată o evaluare de semestru european, o să vedeţi foarte bine că se spune din nou că cercetarea este fragmentată, nu există masă critică... Noi facem acest lucru şi în instrumentele pe care le promovăm ne gândim foarte clar la masa critică şi performanţă. Şi mai ales un lucru foarte clar: vrem rapid să recunoaştem performanţa internaţională a cercetătorilor noştri. Vom premia mai bine articolele publicate în reviste de impact ridicat, vom premia deosebit de bine articole publicate în reviste esenţiale de genul Nature şi Science şi îi vom premia pe cei care reuşesc să câştige proiecte reprezentative în cadru internaţional şi aici o să fac o referire foarte clară la proiectele de tip ERC - European Research Council. România, până anul trecut nu a avut nici un astfel de proiect. Toate celelalte ţări aveau. Sunt proiectele la cel mai înalt nivel. Anul acesta avem şi am decis împreună ca, printr-un alt tip de proiect, să le oferim un bonus instituţional de 25% din valoarea grantului pe care l-au câştigat la nivel european. Este un mesaj puternic: evaluarea a fost făcută în cel mai înalt for al oamenilor de ştiinţă din Europa. Noi nu am folosit resurse pentru evaluare, suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă. Merită să fim clari, direcţi, simpli şi să spunem: vă recunoaştem performanţa şi vă recunoaştem nu doar cu diplome, ci şi cu resurse financiare, pentru că voi veniţi din instituţii care au dovedit că au masă critică, instituţii care sunt capabile să atragă şi să reţină cercetători deosebiţi. E un mesaj pentru toată cercetarea românească.
NOTĂ: Transcrierea integrală, realizată de Biroul de Comunicare al Ministerului Educaţiei, este disponibilă în documentul ataşat (format pdf).
credit foto: Agerpres
Documente atasate:
Download file: transcriere conferinta presa 1.03.2016.pdftranscriere conferinta presa 1.03.2016.pdf

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 07:40:05 Ora standard a Europei de Est