Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”

Conferinţa de presă susţinută de ministrul Educaţiei, domnul Adrian Curaj, marţi, 1 martie


,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”
Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, domnul Adrian Curaj, a susţinut marţi, 1 martie 2016, o conferinţă de presă pe tema lansării în consultare publică a instrumentelor de finanţare din cadrul Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare 2015-2020 (PN III).

Adrian Curaj: Bună ziua, vă mulţumesc mult că aţi răspuns invitaţiei noastre. (...) Implementarea Planului Naţional III înseamnă un efort al ANCSI şi al acestor agenţii în care am foarte mare încredere. Vreau să nu uitaţi că, în toţi aceşti ani, chiar dacă nu am avut resurse, chiar dacă a fost mai puţină predictibilitate, evaluarea proiectelor de cercetare s-a făcut cu participare internaţională, uneori cu 80% cercetători străini, minimul a fost cu 50% cercetători străini. De ce? Nu pentru că nu putem face noi evaluarea, ci pentru că în România este o comunitate limitată, oamenii se cunosc şi de foarte multe ori emoţiile depăşesc evidenţele, astfel încât împreună cu colegii noştri, participând în echipe în care sunt şi cercetători din străinătate, reuşim cu toţii să facem o selecţie deosebită a acestor proiecte. Să nu uităm că la un moment dat am avut rată de succes şi de 10 %, deci un proiect din 10 finanţate şi oamenii au avut încredere că această evaluare se face bine.

(...)

Sunt câteva axe pe care vreau să-mi construiesc prezentarea în continuare. Unul dintre punctele-cheie este acela că noi vrem să obţinem masă critică şi să avem performanţă. Dacă ne uităm la ultimul raport al Comisiei Europene, săptămâna trecută a fost publicată o evaluare de semestru european, o să vedeţi foarte bine că se spune din nou că cercetarea este fragmentată, nu există masă critică... Noi facem acest lucru şi în instrumentele pe care le promovăm ne gândim foarte clar la masa critică şi performanţă. Şi mai ales un lucru foarte clar: vrem rapid să recunoaştem performanţa internaţională a cercetătorilor noştri. Vom premia mai bine articolele publicate în reviste de impact ridicat, vom premia deosebit de bine articole publicate în reviste esenţiale de genul Nature şi Science şi îi vom premia pe cei care reuşesc să câştige proiecte reprezentative în cadru internaţional şi aici o să fac o referire foarte clară la proiectele de tip ERC - European Research Council. România, până anul trecut nu a avut nici un astfel de proiect. Toate celelalte ţări aveau. Sunt proiectele la cel mai înalt nivel. Anul acesta avem şi am decis împreună ca, printr-un alt tip de proiect, să le oferim un bonus instituţional de 25% din valoarea grantului pe care l-au câştigat la nivel european. Este un mesaj puternic: evaluarea a fost făcută în cel mai înalt for al oamenilor de ştiinţă din Europa. Noi nu am folosit resurse pentru evaluare, suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă. Merită să fim clari, direcţi, simpli şi să spunem: vă recunoaştem performanţa şi vă recunoaştem nu doar cu diplome, ci şi cu resurse financiare, pentru că voi veniţi din instituţii care au dovedit că au masă critică, instituţii care sunt capabile să atragă şi să reţină cercetători deosebiţi. E un mesaj pentru toată cercetarea românească.

NOTĂ: Transcrierea integrală, realizată de Biroul de Comunicare al Ministerului Educaţiei, este disponibilă în documentul ataşat (format pdf).

credit foto: Agerpres

Documente atasate:

transcriere conferinta presa 1.03.2016.pdf