Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”

Conferinţa de presă susţinută de ministrul Educaţiei, domnul Adrian Curaj, marţi, 1 martie

,,Suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă”

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, domnul Adrian Curaj, a susţinut marţi, 1 martie 2016, o conferinţă de presă pe tema lansării în consultare publică a instrumentelor de finanţare din cadrul Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare 2015-2020 (PN III).

Adrian Curaj: Bună ziua, vă mulţumesc mult că aţi răspuns invitaţiei noastre. (...) Implementarea Planului Naţional III înseamnă un efort al ANCSI şi al acestor agenţii în care am foarte mare încredere. Vreau să nu uitaţi că, în toţi aceşti ani, chiar dacă nu am avut resurse, chiar dacă a fost mai puţină predictibilitate, evaluarea proiectelor de cercetare s-a făcut cu participare internaţională, uneori cu 80% cercetători străini, minimul a fost cu 50% cercetători străini. De ce? Nu pentru că nu putem face noi evaluarea, ci pentru că în România este o comunitate limitată, oamenii se cunosc şi de foarte multe ori emoţiile depăşesc evidenţele, astfel încât împreună cu colegii noştri, participând în echipe în care sunt şi cercetători din străinătate, reuşim cu toţii să facem o selecţie deosebită a acestor proiecte. Să nu uităm că la un moment dat am avut rată de succes şi de 10 %, deci un proiect din 10 finanţate şi oamenii au avut încredere că această evaluare se face bine.
(...)
Sunt câteva axe pe care vreau să-mi construiesc prezentarea în continuare. Unul dintre punctele-cheie este acela că noi vrem să obţinem masă critică şi să avem performanţă. Dacă ne uităm la ultimul raport al Comisiei Europene, săptămâna trecută a fost publicată o evaluare de semestru european, o să vedeţi foarte bine că se spune din nou că cercetarea este fragmentată, nu există masă critică... Noi facem acest lucru şi în instrumentele pe care le promovăm ne gândim foarte clar la masa critică şi performanţă. Şi mai ales un lucru foarte clar: vrem rapid să recunoaştem performanţa internaţională a cercetătorilor noştri. Vom premia mai bine articolele publicate în reviste de impact ridicat, vom premia deosebit de bine articole publicate în reviste esenţiale de genul Nature şi Science şi îi vom premia pe cei care reuşesc să câştige proiecte reprezentative în cadru internaţional şi aici o să fac o referire foarte clară la proiectele de tip ERC - European Research Council. România, până anul trecut nu a avut nici un astfel de proiect. Toate celelalte ţări aveau. Sunt proiectele la cel mai înalt nivel. Anul acesta avem şi am decis împreună ca, printr-un alt tip de proiect, să le oferim un bonus instituţional de 25% din valoarea grantului pe care l-au câştigat la nivel european. Este un mesaj puternic: evaluarea a fost făcută în cel mai înalt for al oamenilor de ştiinţă din Europa. Noi nu am folosit resurse pentru evaluare, suntem vizibili internaţional şi am pus România pe hartă. Merită să fim clari, direcţi, simpli şi să spunem: vă recunoaştem performanţa şi vă recunoaştem nu doar cu diplome, ci şi cu resurse financiare, pentru că voi veniţi din instituţii care au dovedit că au masă critică, instituţii care sunt capabile să atragă şi să reţină cercetători deosebiţi. E un mesaj pentru toată cercetarea românească.
NOTĂ: Transcrierea integrală, realizată de Biroul de Comunicare al Ministerului Educaţiei, este disponibilă în documentul ataşat (format pdf).
credit foto: Agerpres
Documente atasate:
Download file: transcriere conferinta presa 1.03.2016.pdftranscriere conferinta presa 1.03.2016.pdf

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 15:19:34 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București