Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Grigore C. Moisil – 110 ani de la naștere

,,Curtea de la Argeș” – numărul din martie

Grigore C. Moisil – 110 ani de la naștere

În editorial, dl academician Gheorghe Păun se ocupă de fondatorul-patron al Informaticii noastre - Grigore C. Moisil, de la a cărui naștere se împlinesc 110 ani.

,,Mare nevoie avem de Moisil"
,,Pentru că anul acesta se împlinesc 110 ani de la nașterea lui Moisil, îl vom omagia și în revistă printr-o serie de articole, vom relua din zisele lui, dintre cele scrise de el. Pentru că, spuneam, mare nevoie avem de Moisil".
Domnul Eminescu scris-a: ,,Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român". Horia Bădescu reflectă la șansa unei generații -,,Călare pe două veacuri", cum spunea și Sextil Pușcariu, ,,șansa unui lucru care se întâmplă o dată la o mie de ani". Johan Galtung revine la ,,Pacea ca summum bonum". În Homo sapiens, Radu Pintea publică articolul ,,Bolșevizarea digitală planetară". Octavian Stănășilă combate bine, punând punctul pe i în ,,Saltul de la învățământul preuniversitar la cel universitar", făcând o radiografiere realistă și crudă a situației jalnice în care se află învățământul românesc, mirându-se și întrebând: ,,cum s-a putut ca, în numai două decenii, țara să urmeze un drum al sărăciei galopante și al creării unui climat în care nimeni nu răspunde pentru ce a făcut și nimeni nu este mulțumit. Trăim sub ocupație în fond românească, din partea unor structuri aflate la discreția unor conducători nedemni, care au profitat de indiferența și toleranța noastră nesfârșite". În Podul de reviste, acad. Nicolae Dabija vine cu sugestii pentru manualul de istorie. Acad. Solomon Marcus întreabă (și se întreabă): ,,Mai poate fi considerată Proclamația regelui de la 23 August ,,un act controversat"? Marian Nencescu ne vorbește despre învățătorul basarabean Vasile Tancu, erou pe frontul invizibil. În Istoria de lângă noi, citim Scrisoarea Reginei Maria către țară și popor. Dragoș Vaida ne atrage atenția: ,,Imposibila edificare a conștiințelor fără istorie", iar Constanța Vaida Haliță, sub titlul ,,Capul de mistreț" (care părea a fi simbolul jafului, sălbăticiei, imaginea războiului - Celui de-al Doilea Război Mondial) ne descrie jaful la care s-au dedat trupele germane și maghiare în retragerea lor (jaf văzut prin ochii tatălui său). Ilie Barangă se oprește la ,,Istoria literaturii dacoromane" - un tratat monumental și un reper al culturii române, iar Florian Copcea se referă la descifrarea unei enigme - limba dacă. În mijlocul revistei, în paginile 16 - 19, avem ,,medalionul" Moisil - 110. În rubrica Nevoia de românism, Nicolae Melinescu (inițiatorul rubricii) susține că ,,Românismul cumpătat și bine gândit cred că are un viitor extraordinar". Raia Rogac continuă serialul cu acad. Eugen Doga. Până să ajungă să trateze subiectul (Martha Bibescu - 130), Paula Romanescu a făcut ,,apologia" (istoria) anilor 89 (1789, 1889, 1989). Florentin Popescu il aduce pe Marin Preda, din nou în actualitate. Ion C. Ștefan face vorbire despre ,,Bucurii vindecate", ale lui Vasile Tonoiu. La pas prin satul global, Ion Pătrașcu întreține povestea fascinantă a celui mai strălucit rege ahemenid, chiar unul fără egal în lumea antică, Darius I, Darius cel Mare, Darius al lui Istaspe. Orizont SF și Ars longa... 32 de pagini de revistă, cu subiecte unu și unu, care merită lecturate, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:58:18 Ora standard a Europei de Est