Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”

,,Asta ar trebui să fim noi, scriitorii acestei țări:

Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”

Joi, 10 martie 2016, am avut șansa să-l ascultăm pe scriitorul Nicolae Breban, conferențiind în Aula Magna a Universității din Oradea despre ,,Apărarea și promovarea valorilor naționale".

Ocazia acestui deliciu spiritual ne-a fost dată de Asociația Pro România europeană, Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Litere și Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai"; cu toții, acești organizatori ai conferinței au avut reprezentanți în prezidiu, alături de scriitorul Nicolae Breban, și în sală (rectorul Constantin Bungău, prof. Marius Țepelea - reprezentant al Senatului universitar, criticul și istoricul literar Ion Simuț, prof. Ligia Mirișan, președintele Asociației Pro România europeană, dl prof. Ion Zainea), și încă un distins prieten al scriitorului, părintele episcop greco-catolic Virgil Bercea.
Reprezentant al Universității și Facultății de Litere, criticul și istoricul literar Ion Simuț a prezentat prezidiul după care l-a invitat la microfon pe președintele Ion Zainea care a ținut să-i înmâneze scriitorului (N.B.) o diplomă de excelență, motivând că ,,Asociația noastră se socotește onorată să primiți din partea ei o diplomă de excelență pentru activitatea dumneavoastră în aceeași direcție pe care o promovează și asociația noastră, aceea de promovare, de ocrotire a valorilor și intereselor fundamentale ale poporului român, iar prin aceasta să acceptați calitatea de membru de onoare al asociației".
,,Valorile naționale în literatura română"
În contextul acestui subtitlu al conferinței, propus de scriitorul invitat (N.B.), criticul și istoricul literar Ion Simuț a ținut să ni-l prezinte pe distinsul scriitor Nicolae Breban prin trei coordonate: 1. ca pe ,,unul dintre cei mai mari romancieri ai epocii actuale, ai epocii postbelice, membru al Academiei Române, alături de Augustin Buzura și Dumitru Radu Popescu, în această elită care reprezintă cele mai înalte valori ale actualității intelectuale din România"; 2. constructorul unei mari opere, vorba domniei sale, care cu un anumit sarcasm la adresa capodoperei, a scris în memorii și a afirmat în interviuri: ,,Eu nu îmi arog meritul de a fi autorul vreunei capodopere. Eu sunt autorul unei mari opere"; 3.,,Nicolae Breban reprezintă un puternic pol de opinie în momentul actual".
Revenind la tema conferinței, dl profesor Ion Simuț, moderatorul conferinței, a prezentat două evenimente (motive și opinii proprii) care pot fi considerate puncte de plecare, dar și de sprijin în abordarea subiectului temei.
1.Pornind de la proiectul lansat de președintele Klaus Iohannis, intitulat ,,România educată", Institutul de Științe ale Educației a răspuns și a propus trei variante ale planului-cadru pentru învățământul gimnazial din România; ,,cele trei variante propuse sunt deocamdată în discuție, nu sunt în  aplicare", după cum a ținut să sublinieze criticul și istoricul literar Ion Simuț. ,,Dispare singura oră de latină din gimnaziu, de la clasa a VIII-a, repet, în proiect; se reduce cu o oră numărul de ore de limba și literatura română de la clasele a V-a și a VI-a și se diminuează drastic numărul de ore de istorie și așa reduse anterior în planul-cadru din 2001. Iată valori naționale, valori fundamentale "... o națiune aflată în pericol, ,,atunci când elementele care o definesc (teritoriul comun, limba comună și o istorie comună) nu sunt bine susținute de un plan de învățământ și de conștiința noastră".
2.,,Cel de-al doilea eveniment este legat de Legea 217 din 2015; ea este numită în presă ,,Legea antilegionară". Nu este denumirea ei oficială. Este legată de condamnarea încă o dată și în principiu și pe drept cuvânt a partizanatelor interbelice legate de legionarism. Această condamnare a mai fost pronunțată o dată și încă în termeni foarte asemănători cu cei de azi la adresa legionarilor, a simpatizanților legionari, precizează dl Ion Simuț. Încă o dată, mișcarea legionară și tot ce ține de ea, bineînțeles că merită condamnat și nici într-un caz reabilitat într-un fel, dar se întâmplă ca în numele acestei legi, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România să fie tratați unii dintre scriitori, simpatizanți ai dreptei, drept criminali de război. Și prin urmare, cu recomandări ca denumirile de străzi, de pildă, cu numele lor, să fie scoase și bineînțeles cu recomandări speciale și în modul de a-i studia pe acești scriitori. Cine sunt aceștia? Scriitorii simpatizanți legionari vizați de această lege sunt: Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Barbu, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Să-i mai condamnăm o dată? Întreabă și se întreabă criticul și istoricul literar Ion Simuț. Pe de altă parte, este explicit într-un comunicat al acestui institut, un mare scriitor, după părerea mea și un mare intelectual, Vintilă Horia, care are, într-adevăr, pronunțate simpatii legionare, este denumit criminal de război. Iată excese care vizează, zic eu, denaturări ale ceea ce înseamnă cultura națională. Repet, cred că pentru a treia oară, când spun: nu mă gândesc nicio clipă la reabilitarea legionarismului, dar acești scriitori nu pot fi condamnați și puși, într-un fel, de rezervă, să nu mai fie denumiri de străzi, să nu mai fie studiați. Este un lucru la care trebuie să medităm", a mai spus dl Ion Simuț.
,,Critică de sistem se cere de la un intelectual, nu critică de partid"
Și ne-a mai îndemnat domnia sa să mai medităm și la alte ,,sensibilități": 1. Discutăm despre Europa ca o Europă a națiunilor sau o Europă a regiunilor?  ,,După părerea mea, zice dl Ion Simuț, sintagma Europă a regiunilor este o capcană în sensul unui provicialism și în sensul diminuării valorilor naționale și chiar a ideii de națiune. 2. Al doilea lucru: Epoca noastră capitalistă a schimbat valorile într-o singură direcție, dacă ne uităm verdem: individul contează mai mult decât colectivitatea, valorile individuale, mai mult decât valorile colective (...). 3.În al treilea rând, un alt lucru care afectează cultura națională și însăși fibra națiunii ... este politicianismul. Faptul că la noi este mai acerbă critica între partide, și aceasta este firească, decât critica de sistem. Întregul sistem pe care-l trăim, capitalist, sau cum vreți să-i spuneți, liberal, are vicii. Or, ne ferim să le numim ca vicii de sistem... Facem o critică limitată, fără să vedem că din însăși existența unui sistem politic decurg anumite consecințe care afectează valorile naționale (...). Critică de sistem se cere de la un intelectual, nu critică de partid", a conchis criticul și istoricul literar Ion Simuț.
,,Eu sunt un fel de preot al literei române"
Ajungând la microfon, scriitorul Nicolae Breban ne-a ,,amenințat" (avertizat), din start, înainte de a întra în miezul conferinței, că ,,profesorul Ion Simuț a vorbit foarte bine și cu o indignare reținută. A mea e mai puțin reținută, față de programul ăsta (planul- cadru) "...
Întâi de toate, domnia sa a declarat faptul că ,,țin de comunitatea greco-catolică din strămoșii mei" (aceasta apropo de prezența la conferință a bunului său prieten, episcopul Virgil Bercea). Apoi (se) declară ,,preot al literei române", și susține că ,,Asta ar trebui să fim noi, scriitorii acestei țări: preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale".
,,Cine vrea să ne spele pe noi pe creier?"
,,În insula, dintr-o mare slavă, de limbi slave, de concepții slave, eu rămân latin și european", aceasta apropo de eliminarea singurei ore de latină de la clasa a VIII-a din planul-cadru.
,,Reducerea istoriei este o porcărie, nici măcar nu e o crimă. Cine vrea să ne spele pe noi pe creier? Să nu ne mai aducem noi aminte de strămoșii noștri... Și noi vrem să-i dăm afară din istorie pe bunici, pe tați, pe strămoșii noștri? Să ne pomenim așa în bătaia vântului fără origini? (...) În 1990, domnul Ion Iliescu a repus biserica noastră unită în drepturi, dar a făcut o mare greșeală, am spus-o într-un volum de memorii. Nu a cedat și proprietățile bisericii noastre. A zis: ,,Nu putem îndrepta o nedreptate cu o altă nedreptate"; chiar dacă ,,statul de drept înseamnă și dreptul la proprietate", a adăugat N.B.
Tot în afara conferinței, adresându-se elevilor și studenților prezenți în număr remarcabil în sală, scriitorul a făcut vorbire despre paradisul cărții. ,,Paradisul vieții mele, dacă am avut un paradis, a fost paradisul cărții și acestui paradis îi mulțumesc cele 20.000 de pagini pe care le-am publicat".
,,Ne îndeamnă să ne ucidem vârfurile spirituale ale deșteptării naționale"
Referindu-se la mișcarea de idei, la mișcarea legionară aflată la începuturile sale, N.B. consideră ,,că a fost singura care a pornit din solul nostru, toate mișcările de idei câte au fost... veneau de la turci, de la ruși, de la franțuji, de la greci".
Ajungând la scriitorii incriminați, domnia sa a apreciat și i-a catalogat astfel: ,,Emil Cioran este unul dintre cei mai mari filosofi ai Europei; vorbim de marele poet Ion Barbu, de Constantin Noica - singurul nostru filosof idealist sub comunism, Mircea Vulcănescu... Pe aceștia noi trebuie să-i împușcăm acum după (...) tribunalul poporului sovietic din 46 (?). Ne îndemnă să ne ucidem vârfurile spirituale ale deșteptării naționale. Eu n-am s-o fac".
,,Să nu acceptăm, pe banii noștri, atacuri la adresa valorilor românești"
,,Sper că Guvernul care va fi ales în toamnă și oamenii din Parlament vor înțelege că nu trebuie să acceptăm tot ce vine din afară și mai ales să nu acceptăm, pe banii noștri, atacuri la adresa valorilor românești", a mai spus, cu seninătate și convingere, scriitorul Nicolae Breban.
Din păcate, aici, s-a rupt filmul... pentru că a trebuit să mă retrag ... spre locul de muncă, regretând conferința, care, cu siguranță, o fi fost interesantă, cu un asemenea conferențiar - ,,puternic pol de opinie", cum se exprimase criticul și istoricul literar Ion Simuț.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:24 Ora de vară a Europei de Est