Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”

,,Asta ar trebui să fim noi, scriitorii acestei țări:

Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”

Joi, 10 martie 2016, am avut șansa să-l ascultăm pe scriitorul Nicolae Breban, conferențiind în Aula Magna a Universității din Oradea despre ,,Apărarea și promovarea valorilor naționale".

Ocazia acestui deliciu spiritual ne-a fost dată de Asociația Pro România europeană, Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Litere și Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai"; cu toții, acești organizatori ai conferinței au avut reprezentanți în prezidiu, alături de scriitorul Nicolae Breban, și în sală (rectorul Constantin Bungău, prof. Marius Țepelea - reprezentant al Senatului universitar, criticul și istoricul literar Ion Simuț, prof. Ligia Mirișan, președintele Asociației Pro România europeană, dl prof. Ion Zainea), și încă un distins prieten al scriitorului, părintele episcop greco-catolic Virgil Bercea.
Reprezentant al Universității și Facultății de Litere, criticul și istoricul literar Ion Simuț a prezentat prezidiul după care l-a invitat la microfon pe președintele Ion Zainea care a ținut să-i înmâneze scriitorului (N.B.) o diplomă de excelență, motivând că ,,Asociația noastră se socotește onorată să primiți din partea ei o diplomă de excelență pentru activitatea dumneavoastră în aceeași direcție pe care o promovează și asociația noastră, aceea de promovare, de ocrotire a valorilor și intereselor fundamentale ale poporului român, iar prin aceasta să acceptați calitatea de membru de onoare al asociației".
,,Valorile naționale în literatura română"
În contextul acestui subtitlu al conferinței, propus de scriitorul invitat (N.B.), criticul și istoricul literar Ion Simuț a ținut să ni-l prezinte pe distinsul scriitor Nicolae Breban prin trei coordonate: 1. ca pe ,,unul dintre cei mai mari romancieri ai epocii actuale, ai epocii postbelice, membru al Academiei Române, alături de Augustin Buzura și Dumitru Radu Popescu, în această elită care reprezintă cele mai înalte valori ale actualității intelectuale din România"; 2. constructorul unei mari opere, vorba domniei sale, care cu un anumit sarcasm la adresa capodoperei, a scris în memorii și a afirmat în interviuri: ,,Eu nu îmi arog meritul de a fi autorul vreunei capodopere. Eu sunt autorul unei mari opere"; 3.,,Nicolae Breban reprezintă un puternic pol de opinie în momentul actual".
Revenind la tema conferinței, dl profesor Ion Simuț, moderatorul conferinței, a prezentat două evenimente (motive și opinii proprii) care pot fi considerate puncte de plecare, dar și de sprijin în abordarea subiectului temei.
1.Pornind de la proiectul lansat de președintele Klaus Iohannis, intitulat ,,România educată", Institutul de Științe ale Educației a răspuns și a propus trei variante ale planului-cadru pentru învățământul gimnazial din România; ,,cele trei variante propuse sunt deocamdată în discuție, nu sunt în  aplicare", după cum a ținut să sublinieze criticul și istoricul literar Ion Simuț. ,,Dispare singura oră de latină din gimnaziu, de la clasa a VIII-a, repet, în proiect; se reduce cu o oră numărul de ore de limba și literatura română de la clasele a V-a și a VI-a și se diminuează drastic numărul de ore de istorie și așa reduse anterior în planul-cadru din 2001. Iată valori naționale, valori fundamentale "... o națiune aflată în pericol, ,,atunci când elementele care o definesc (teritoriul comun, limba comună și o istorie comună) nu sunt bine susținute de un plan de învățământ și de conștiința noastră".
2.,,Cel de-al doilea eveniment este legat de Legea 217 din 2015; ea este numită în presă ,,Legea antilegionară". Nu este denumirea ei oficială. Este legată de condamnarea încă o dată și în principiu și pe drept cuvânt a partizanatelor interbelice legate de legionarism. Această condamnare a mai fost pronunțată o dată și încă în termeni foarte asemănători cu cei de azi la adresa legionarilor, a simpatizanților legionari, precizează dl Ion Simuț. Încă o dată, mișcarea legionară și tot ce ține de ea, bineînțeles că merită condamnat și nici într-un caz reabilitat într-un fel, dar se întâmplă ca în numele acestei legi, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România să fie tratați unii dintre scriitori, simpatizanți ai dreptei, drept criminali de război. Și prin urmare, cu recomandări ca denumirile de străzi, de pildă, cu numele lor, să fie scoase și bineînțeles cu recomandări speciale și în modul de a-i studia pe acești scriitori. Cine sunt aceștia? Scriitorii simpatizanți legionari vizați de această lege sunt: Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Barbu, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Să-i mai condamnăm o dată? Întreabă și se întreabă criticul și istoricul literar Ion Simuț. Pe de altă parte, este explicit într-un comunicat al acestui institut, un mare scriitor, după părerea mea și un mare intelectual, Vintilă Horia, care are, într-adevăr, pronunțate simpatii legionare, este denumit criminal de război. Iată excese care vizează, zic eu, denaturări ale ceea ce înseamnă cultura națională. Repet, cred că pentru a treia oară, când spun: nu mă gândesc nicio clipă la reabilitarea legionarismului, dar acești scriitori nu pot fi condamnați și puși, într-un fel, de rezervă, să nu mai fie denumiri de străzi, să nu mai fie studiați. Este un lucru la care trebuie să medităm", a mai spus dl Ion Simuț.
,,Critică de sistem se cere de la un intelectual, nu critică de partid"
Și ne-a mai îndemnat domnia sa să mai medităm și la alte ,,sensibilități": 1. Discutăm despre Europa ca o Europă a națiunilor sau o Europă a regiunilor?  ,,După părerea mea, zice dl Ion Simuț, sintagma Europă a regiunilor este o capcană în sensul unui provicialism și în sensul diminuării valorilor naționale și chiar a ideii de națiune. 2. Al doilea lucru: Epoca noastră capitalistă a schimbat valorile într-o singură direcție, dacă ne uităm verdem: individul contează mai mult decât colectivitatea, valorile individuale, mai mult decât valorile colective (...). 3.În al treilea rând, un alt lucru care afectează cultura națională și însăși fibra națiunii ... este politicianismul. Faptul că la noi este mai acerbă critica între partide, și aceasta este firească, decât critica de sistem. Întregul sistem pe care-l trăim, capitalist, sau cum vreți să-i spuneți, liberal, are vicii. Or, ne ferim să le numim ca vicii de sistem... Facem o critică limitată, fără să vedem că din însăși existența unui sistem politic decurg anumite consecințe care afectează valorile naționale (...). Critică de sistem se cere de la un intelectual, nu critică de partid", a conchis criticul și istoricul literar Ion Simuț.
,,Eu sunt un fel de preot al literei române"
Ajungând la microfon, scriitorul Nicolae Breban ne-a ,,amenințat" (avertizat), din start, înainte de a întra în miezul conferinței, că ,,profesorul Ion Simuț a vorbit foarte bine și cu o indignare reținută. A mea e mai puțin reținută, față de programul ăsta (planul- cadru) "...
Întâi de toate, domnia sa a declarat faptul că ,,țin de comunitatea greco-catolică din strămoșii mei" (aceasta apropo de prezența la conferință a bunului său prieten, episcopul Virgil Bercea). Apoi (se) declară ,,preot al literei române", și susține că ,,Asta ar trebui să fim noi, scriitorii acestei țări: preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale".
,,Cine vrea să ne spele pe noi pe creier?"
,,În insula, dintr-o mare slavă, de limbi slave, de concepții slave, eu rămân latin și european", aceasta apropo de eliminarea singurei ore de latină de la clasa a VIII-a din planul-cadru.
,,Reducerea istoriei este o porcărie, nici măcar nu e o crimă. Cine vrea să ne spele pe noi pe creier? Să nu ne mai aducem noi aminte de strămoșii noștri... Și noi vrem să-i dăm afară din istorie pe bunici, pe tați, pe strămoșii noștri? Să ne pomenim așa în bătaia vântului fără origini? (...) În 1990, domnul Ion Iliescu a repus biserica noastră unită în drepturi, dar a făcut o mare greșeală, am spus-o într-un volum de memorii. Nu a cedat și proprietățile bisericii noastre. A zis: ,,Nu putem îndrepta o nedreptate cu o altă nedreptate"; chiar dacă ,,statul de drept înseamnă și dreptul la proprietate", a adăugat N.B.
Tot în afara conferinței, adresându-se elevilor și studenților prezenți în număr remarcabil în sală, scriitorul a făcut vorbire despre paradisul cărții. ,,Paradisul vieții mele, dacă am avut un paradis, a fost paradisul cărții și acestui paradis îi mulțumesc cele 20.000 de pagini pe care le-am publicat".
,,Ne îndeamnă să ne ucidem vârfurile spirituale ale deșteptării naționale"
Referindu-se la mișcarea de idei, la mișcarea legionară aflată la începuturile sale, N.B. consideră ,,că a fost singura care a pornit din solul nostru, toate mișcările de idei câte au fost... veneau de la turci, de la ruși, de la franțuji, de la greci".
Ajungând la scriitorii incriminați, domnia sa a apreciat și i-a catalogat astfel: ,,Emil Cioran este unul dintre cei mai mari filosofi ai Europei; vorbim de marele poet Ion Barbu, de Constantin Noica - singurul nostru filosof idealist sub comunism, Mircea Vulcănescu... Pe aceștia noi trebuie să-i împușcăm acum după (...) tribunalul poporului sovietic din 46 (?). Ne îndemnă să ne ucidem vârfurile spirituale ale deșteptării naționale. Eu n-am s-o fac".
,,Să nu acceptăm, pe banii noștri, atacuri la adresa valorilor românești"
,,Sper că Guvernul care va fi ales în toamnă și oamenii din Parlament vor înțelege că nu trebuie să acceptăm tot ce vine din afară și mai ales să nu acceptăm, pe banii noștri, atacuri la adresa valorilor românești", a mai spus, cu seninătate și convingere, scriitorul Nicolae Breban.
Din păcate, aici, s-a rupt filmul... pentru că a trebuit să mă retrag ... spre locul de muncă, regretând conferința, care, cu siguranță, o fi fost interesantă, cu un asemenea conferențiar - ,,puternic pol de opinie", cum se exprimase criticul și istoricul literar Ion Simuț.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Preoți ai deșteptării noastre spirituale și naționale”.

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:32:24 Ora standard a Europei de Est