Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Învățământul profesional în sistem dual

E nevoie de curaj pentru a dezvolta

Învățământul profesional în sistem dual

Guvernul PSD condus de Ponta a avut un apetit deosebit pentru emiterea de ordonanțe de urgență, pentru a-și rezolva rapid anumite probleme, sfidând Parlamentul, reușind chiar și performanța ridicolă de a înghesui 26 de ordonanțe de urgență într-un singur act normativ.

Din păcate, unele își mai produc efectele nefaste pentru că nu au putut fi modificate sau pentru că zac prin sertarele unor comisii conduse de parlamentari PSD. Un exemplu concret îl reprezintă controversata Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.94/2014, prin care se dădea o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul.
OUG 94/2014 are câteva mari defecte, printre care:
Prevede că învăţământul profesional în sistem dual „se poate organiza, ca parte a sistemului naţional de învăţământ, după învăţământul obligatoriu", care conform LEN 1/2011: „este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020."
Instituie pentru învăţământul profesional dual, obligativitatea contractului de muncă şi, prin aceasta, scoaterea  sa din zona formării iniţiale, deplasându-l în zona formării profesionale a adulţilor.
Crește excesiv birocrația în ceea ce privește colaborarea dintre operatorii economici, inspectoratele școlare județene și administrația locală.
Proiectul de aprobare a OUG 94, adoptat de Camera Deputaților în februrie 2015 cu amendamentele depuse de deputații PNL, zace de mai bine de un an la Senat, în sertarele Comisiei de învăţământ prezidată de doamna senator Ecaterina Andronescu, deşi forma votată de Camera Deputaţilor a fost agreată de toate partidele.
Fac apel la preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat să respecte Constituţia şi Regulamentele camerelor şi să facă demersurile necesare pentru a dezbate de urgență acest proiect legislativ, pentru a fi apoi votat de Senat, cu amendamentele adoptate de Camera Deputaților.
Fac de asemenea apel la ministrul Educației, domnul Adrian Curaj, să ia măsurile necesare pentru promovarea și dezvoltarea învățământului profesional în sistem dual, astfel încât acesta să nu constituie o prioritate strategică doar la nivel declarativ. O măsură concretă și absolut necesară ar fi și abrogarea sau modificarea de urgență a OUG 94/2014, care continuă să producă efecte, aducând doar confuzie şi birocraţie inutilă.
În contextul în care marea majoritate a locurilor de muncă oferite acum pe piața muncii sunt pentru cei care dețin o calificare într-un anumit domeniu profesional, este de neînțeles încăpățânarea cu care sistemul nostru de învățământ refuză să se adapteze acestei realități și să producă absolvenți care să-și poată găsi de lucru în România. Operatorii economici au dificultăți reale în a-și găsi forța de muncă necesară, în timp ce mulți tineri se îndreaptă în continuare spre licee sau facultăți care îi pregătesc în domenii care nu au căutare pe piața muncii.
Deputat PNL
Florica Cherecheş 

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:47 Ora standard a Europei de Est