Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Învățământul profesional în sistem dual

E nevoie de curaj pentru a dezvolta

Învățământul profesional în sistem dual

Guvernul PSD condus de Ponta a avut un apetit deosebit pentru emiterea de ordonanțe de urgență, pentru a-și rezolva rapid anumite probleme, sfidând Parlamentul, reușind chiar și performanța ridicolă de a înghesui 26 de ordonanțe de urgență într-un singur act normativ.

Din păcate, unele își mai produc efectele nefaste pentru că nu au putut fi modificate sau pentru că zac prin sertarele unor comisii conduse de parlamentari PSD. Un exemplu concret îl reprezintă controversata Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.94/2014, prin care se dădea o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul.
OUG 94/2014 are câteva mari defecte, printre care:
Prevede că învăţământul profesional în sistem dual „se poate organiza, ca parte a sistemului naţional de învăţământ, după învăţământul obligatoriu", care conform LEN 1/2011: „este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020."
Instituie pentru învăţământul profesional dual, obligativitatea contractului de muncă şi, prin aceasta, scoaterea  sa din zona formării iniţiale, deplasându-l în zona formării profesionale a adulţilor.
Crește excesiv birocrația în ceea ce privește colaborarea dintre operatorii economici, inspectoratele școlare județene și administrația locală.
Proiectul de aprobare a OUG 94, adoptat de Camera Deputaților în februrie 2015 cu amendamentele depuse de deputații PNL, zace de mai bine de un an la Senat, în sertarele Comisiei de învăţământ prezidată de doamna senator Ecaterina Andronescu, deşi forma votată de Camera Deputaţilor a fost agreată de toate partidele.
Fac apel la preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat să respecte Constituţia şi Regulamentele camerelor şi să facă demersurile necesare pentru a dezbate de urgență acest proiect legislativ, pentru a fi apoi votat de Senat, cu amendamentele adoptate de Camera Deputaților.
Fac de asemenea apel la ministrul Educației, domnul Adrian Curaj, să ia măsurile necesare pentru promovarea și dezvoltarea învățământului profesional în sistem dual, astfel încât acesta să nu constituie o prioritate strategică doar la nivel declarativ. O măsură concretă și absolut necesară ar fi și abrogarea sau modificarea de urgență a OUG 94/2014, care continuă să producă efecte, aducând doar confuzie şi birocraţie inutilă.
În contextul în care marea majoritate a locurilor de muncă oferite acum pe piața muncii sunt pentru cei care dețin o calificare într-un anumit domeniu profesional, este de neînțeles încăpățânarea cu care sistemul nostru de învățământ refuză să se adapteze acestei realități și să producă absolvenți care să-și poată găsi de lucru în România. Operatorii economici au dificultăți reale în a-și găsi forța de muncă necesară, în timp ce mulți tineri se îndreaptă în continuare spre licee sau facultăți care îi pregătesc în domenii care nu au căutare pe piața muncii.
Deputat PNL
Florica Cherecheş 

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:03:38 Ora standard a Europei de Est