Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Universitatea viitorului

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Guvernul României a aprobat miercuri, 20 august 2008, propunerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de înființare a unei comisii interministeriale pentru a analiza posibilitatea demarării proiectului „Universitatea viitorului". Acesta presupune construirea, în următorii 6-10 ani, a unor campusuri universitare noi, în afara Capitalei și a altor orașe - centre universitare. Centrele vor fi construite pe terenuri aparținând statului, iar imobilele și terenurile pe care funcționează în prezent universitățile vor rămâne în continuare în proprietatea acestora și spre uzul mediului academic.

Un exemplu de aplicare a proiectului expus de către MECT este construirea unui oraș universitar desfășurat pe 600 ha, care ar putea fi amplasat la 10-15 km de București, cu o capacitate de peste 100.000 de studenți și care ar putea să reunească mai multe universități bucureștene. Costurile proiectului s-ar ridica la aproximativ două miliarde de euro. Proiecte similare pot fi concepute și pentru celelalte centre universitare mari din țară (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara). Suprafețele de teren necesare pentru amplasarea acestor campusuri universitare ar putea fi transferate către MECT de la MApN (unități militare dezafectate), MIRA, Administrația Domeniilor Statului, RAPPS sau Academia de Științe Agricole. Proiectele pot fi finanțate din bugetul MECT (6% din PIB).
Propunerea se bazează pe faptul că, din 1989 populația universitară a crescut de patru ori (de la 169.000 la 644.721), iar facilitățile din învățământul de stat nu au crescut cu mai mult de 15%. De asemenea, în ultimii ani, MECT a primit din partea mai multor universități din București și din țară solicitări de sprijin financiar pentru a identifica terenuri în oraș sau în afara orașului pentru a construi campusuri universitare noi. Printre instituțiile de învățământ superior Academia de Studii Economice, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, Universitatea Națională de Arte Teatrale și Cinematografice „I.L. Caragiale", Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea „Transilvania" din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara.
Implementarea unui asemenea proiect are în vedere nevoia de a crește competiția unităților de învățământ superior românesc, prin creșterea standardelor de calitate, creșterea finanțării, atragerea studenților străini sau a cadrelor didactice de elită, așa cum se întâmplă în statele cu sisteme puternice de învățământ superior (SUA, UK, Franța, Germania).
În componența comisiei care va elabora etapele de implementare ale proiectului ar urma să intre reprezentanți ai MECT, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Transporturilor, Administrației Domeniilor Statului și Primăriei Municipiului București.
Termenul până la care această comisie trebuie să formuleze un prim punct de vedere este 15 octombrie 2008. (Biroul de presă)

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 23:27:12 Ora standard a Europei de Est