Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Universitatea viitorului

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Guvernul României a aprobat miercuri, 20 august 2008, propunerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de înființare a unei comisii interministeriale pentru a analiza posibilitatea demarării proiectului „Universitatea viitorului". Acesta presupune construirea, în următorii 6-10 ani, a unor campusuri universitare noi, în afara Capitalei și a altor orașe - centre universitare. Centrele vor fi construite pe terenuri aparținând statului, iar imobilele și terenurile pe care funcționează în prezent universitățile vor rămâne în continuare în proprietatea acestora și spre uzul mediului academic.

Un exemplu de aplicare a proiectului expus de către MECT este construirea unui oraș universitar desfășurat pe 600 ha, care ar putea fi amplasat la 10-15 km de București, cu o capacitate de peste 100.000 de studenți și care ar putea să reunească mai multe universități bucureștene. Costurile proiectului s-ar ridica la aproximativ două miliarde de euro. Proiecte similare pot fi concepute și pentru celelalte centre universitare mari din țară (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara). Suprafețele de teren necesare pentru amplasarea acestor campusuri universitare ar putea fi transferate către MECT de la MApN (unități militare dezafectate), MIRA, Administrația Domeniilor Statului, RAPPS sau Academia de Științe Agricole. Proiectele pot fi finanțate din bugetul MECT (6% din PIB).
Propunerea se bazează pe faptul că, din 1989 populația universitară a crescut de patru ori (de la 169.000 la 644.721), iar facilitățile din învățământul de stat nu au crescut cu mai mult de 15%. De asemenea, în ultimii ani, MECT a primit din partea mai multor universități din București și din țară solicitări de sprijin financiar pentru a identifica terenuri în oraș sau în afara orașului pentru a construi campusuri universitare noi. Printre instituțiile de învățământ superior Academia de Studii Economice, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, Universitatea Națională de Arte Teatrale și Cinematografice „I.L. Caragiale", Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea „Transilvania" din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara.
Implementarea unui asemenea proiect are în vedere nevoia de a crește competiția unităților de învățământ superior românesc, prin creșterea standardelor de calitate, creșterea finanțării, atragerea studenților străini sau a cadrelor didactice de elită, așa cum se întâmplă în statele cu sisteme puternice de învățământ superior (SUA, UK, Franța, Germania).
În componența comisiei care va elabora etapele de implementare ale proiectului ar urma să intre reprezentanți ai MECT, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Transporturilor, Administrației Domeniilor Statului și Primăriei Municipiului București.
Termenul până la care această comisie trebuie să formuleze un prim punct de vedere este 15 octombrie 2008. (Biroul de presă)

Trimite email
vineri, 22 mai 2026 la 06:04:22 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București