Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Universitatea viitorului

Un proiect modern și de anvergură propus de MECT pentru învățământul superior

Guvernul României a aprobat miercuri, 20 august 2008, propunerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de înființare a unei comisii interministeriale pentru a analiza posibilitatea demarării proiectului „Universitatea viitorului". Acesta presupune construirea, în următorii 6-10 ani, a unor campusuri universitare noi, în afara Capitalei și a altor orașe - centre universitare. Centrele vor fi construite pe terenuri aparținând statului, iar imobilele și terenurile pe care funcționează în prezent universitățile vor rămâne în continuare în proprietatea acestora și spre uzul mediului academic.

Un exemplu de aplicare a proiectului expus de către MECT este construirea unui oraș universitar desfășurat pe 600 ha, care ar putea fi amplasat la 10-15 km de București, cu o capacitate de peste 100.000 de studenți și care ar putea să reunească mai multe universități bucureștene. Costurile proiectului s-ar ridica la aproximativ două miliarde de euro. Proiecte similare pot fi concepute și pentru celelalte centre universitare mari din țară (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara). Suprafețele de teren necesare pentru amplasarea acestor campusuri universitare ar putea fi transferate către MECT de la MApN (unități militare dezafectate), MIRA, Administrația Domeniilor Statului, RAPPS sau Academia de Științe Agricole. Proiectele pot fi finanțate din bugetul MECT (6% din PIB).
Propunerea se bazează pe faptul că, din 1989 populația universitară a crescut de patru ori (de la 169.000 la 644.721), iar facilitățile din învățământul de stat nu au crescut cu mai mult de 15%. De asemenea, în ultimii ani, MECT a primit din partea mai multor universități din București și din țară solicitări de sprijin financiar pentru a identifica terenuri în oraș sau în afara orașului pentru a construi campusuri universitare noi. Printre instituțiile de învățământ superior Academia de Studii Economice, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, Universitatea Națională de Arte Teatrale și Cinematografice „I.L. Caragiale", Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea „Transilvania" din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara.
Implementarea unui asemenea proiect are în vedere nevoia de a crește competiția unităților de învățământ superior românesc, prin creșterea standardelor de calitate, creșterea finanțării, atragerea studenților străini sau a cadrelor didactice de elită, așa cum se întâmplă în statele cu sisteme puternice de învățământ superior (SUA, UK, Franța, Germania).
În componența comisiei care va elabora etapele de implementare ale proiectului ar urma să intre reprezentanți ai MECT, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Transporturilor, Administrației Domeniilor Statului și Primăriei Municipiului București.
Termenul până la care această comisie trebuie să formuleze un prim punct de vedere este 15 octombrie 2008. (Biroul de presă)

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 07:37:01 Ora standard a Europei de Est