Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

Un nou succes... după ani și ani!

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

În 2013, la Oradea, am inițiat un proces de consultare cu familii și organizații implicate în plasament și adopție, cu reprezentanți ai D.G.A.S.P.C.

După 8 luni de muncă și consultări inclusiv cu ministerul, în martie 2014, am depus un proiect de modificare a Legii adopției, susținut de grupul PNL. La doi ani de la depunerea propriei inițiative de modificare a Legii adopției,  miercuri am votat proiectul Guvernului PSD, care a preluat majoritatea propunerilor din inițiativa depusă de PNL, sfidând încă o dată Parlamentul, „unica autoritate legiuitoare din România", conform Constituției. Înțelegând importanța modificărilor, am ales să fiu constructivă și să vin cu amendamente pentru a îmbunătăți propunerea Guvernului PSD. Modificările  contribuie la creşterea numărului de copii adoptaţi și le sporește șansele de a creşte în siguranţa şi dragostea unei familii, singurul loc în care se pot dezvolta armonios. Sperăm, de asemenea, să dezvoltăm în România o cultură a adopției, astfel încât mai multe familii să fie deschise să ofere un cămin copiilor abandonați, lipsiți de dragostea părintească.
De mai mulți ani, numărul copiilor instituționalizați rămâne constant în jurul a 60.000. În fiecare an, peste 1.000 de copii sunt abandonați în spitalele din România. Dintre aceștia, doar 3.809 au fost declarați adoptabili până la 30 septembrie anul trecut și un număr de 1.700 de familii erau atestate ca familii adoptatoare. Cu toate acestea, doar 562 de copii au fost adoptaţi naţional și 11 internaţional până la 30 septembrie 2015.
În esență, modificările vizează reducerea unor termene de realizare a procedurilor din cadrul procesului de adopţie, asigurarea celerității în dobândirea statutului de copil adoptabil, revizuirea procedurilor de potrivire a copilului cu familia adoptatoare, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor cum ar fi prelungirea valabilității atestatului de familie sau persoana aptă să adopte, sancționarea părinților indiferenți care și-au abandonat copiii și nu colaborează nici în vederea adoptării lor.
O prevedere importantă, regăsită pentru prima dată în inițiativa PNL din 2014, este introducerea concediului de acomodare de maximum 12 luni, cu plata unei indemnizații, pentru mamele care adoptă copii peste 2 ani. Amendamentele PNL prin care acest concediu este prelungit de la 3 luni, cum era inițial în propunerea legislativă, la 12 luni, cum era în propunerea noastră inițială, au fost însușite de Guvern. Beneficiari vor fi copiii adoptați care au nevoie de timp să se integreze în familia adoptivă și să recupereze întârzierile în dezvoltare acumulate în anii în care au trăit în diverse instituții sau plasament.
Modificările concrete cele mai importante:
*Se consideră refuz abuziv de a consimți la adopție dacă părinții firești nu se prezintă la 2 termene consecutive de judecată (înainte era, dacă nu se prezintă în mod repetat)
*Atestatul de familie adoptatoare e prelungit de la 1 an la 2 ani
*Întocmirea raportului final de evaluare a capacității de a adopta a solicitantului se face în 90 de zile (față de 120 de zile cât era)
*Procedura adopției poate demara după 6 luni de la instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții sau rudele până la gradul al patrulea nu pot fi găsiți sau nu colaborează (față de 1 an cât era înainte)
*Familia care are un copil în plasament poate demara procedura de adopție după ce au trecut minimum 6 luni de la instituirea plasamentului (față de 2 ani cât era înainte)
*Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea vârstei de 14 ani a copilului sau până la încuviințarea adopției (înainte se mențineau maximum 2 ani)
*Raportul de potrivire dintre copil și familia adoptivă se realizează de direcția din raza teritorială a domiciliului copilului (față de Autoritatea națională înainte)
*Introducerea obligativității pentru angajatori de a acorda celor care doresc să adopte, timpul liber necesar pentru efectuarea evaluărilor necesare pentru obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice, în limita a 40 de ore/an, fără afectarea drepturilor salariale (amendamentul comisiei)
*Reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopția internațională de la 2 ani la 1 an. Calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care copilului i s-a deschis procedura adopției și în care se încearcă identificarea unei familii adoptatoare din România
*Persoana sau familia selectată în timpul procedurii de potrivire inițială are obligația de a veni în România și a locui efectiv în țară pe o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul, la adopția internațională.
*Facilitarea acomodării şi integrării copilului în noua familie prin acordarea unuia dintre părinţii adoptivi a unui concediu de acomodare pe o perioadă de maximum un an, pentru copiii mai mari de 2 ani, începând de la data încredințării în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară de 3,4 ISR, adică 1.700 lei. În cazul copiilor de sub 2 ani, se aplică prevederile OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului (nu a existat așa ceva până ce am introdus noi în 2014 în inițiativă).
Legea intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul oficial.
Florica Cherecheș
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:03:37 Ora standard a Europei de Est