Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

Un nou succes... după ani și ani!

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

În 2013, la Oradea, am inițiat un proces de consultare cu familii și organizații implicate în plasament și adopție, cu reprezentanți ai D.G.A.S.P.C.

După 8 luni de muncă și consultări inclusiv cu ministerul, în martie 2014, am depus un proiect de modificare a Legii adopției, susținut de grupul PNL. La doi ani de la depunerea propriei inițiative de modificare a Legii adopției,  miercuri am votat proiectul Guvernului PSD, care a preluat majoritatea propunerilor din inițiativa depusă de PNL, sfidând încă o dată Parlamentul, „unica autoritate legiuitoare din România", conform Constituției. Înțelegând importanța modificărilor, am ales să fiu constructivă și să vin cu amendamente pentru a îmbunătăți propunerea Guvernului PSD. Modificările  contribuie la creşterea numărului de copii adoptaţi și le sporește șansele de a creşte în siguranţa şi dragostea unei familii, singurul loc în care se pot dezvolta armonios. Sperăm, de asemenea, să dezvoltăm în România o cultură a adopției, astfel încât mai multe familii să fie deschise să ofere un cămin copiilor abandonați, lipsiți de dragostea părintească.
De mai mulți ani, numărul copiilor instituționalizați rămâne constant în jurul a 60.000. În fiecare an, peste 1.000 de copii sunt abandonați în spitalele din România. Dintre aceștia, doar 3.809 au fost declarați adoptabili până la 30 septembrie anul trecut și un număr de 1.700 de familii erau atestate ca familii adoptatoare. Cu toate acestea, doar 562 de copii au fost adoptaţi naţional și 11 internaţional până la 30 septembrie 2015.
În esență, modificările vizează reducerea unor termene de realizare a procedurilor din cadrul procesului de adopţie, asigurarea celerității în dobândirea statutului de copil adoptabil, revizuirea procedurilor de potrivire a copilului cu familia adoptatoare, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor cum ar fi prelungirea valabilității atestatului de familie sau persoana aptă să adopte, sancționarea părinților indiferenți care și-au abandonat copiii și nu colaborează nici în vederea adoptării lor.
O prevedere importantă, regăsită pentru prima dată în inițiativa PNL din 2014, este introducerea concediului de acomodare de maximum 12 luni, cu plata unei indemnizații, pentru mamele care adoptă copii peste 2 ani. Amendamentele PNL prin care acest concediu este prelungit de la 3 luni, cum era inițial în propunerea legislativă, la 12 luni, cum era în propunerea noastră inițială, au fost însușite de Guvern. Beneficiari vor fi copiii adoptați care au nevoie de timp să se integreze în familia adoptivă și să recupereze întârzierile în dezvoltare acumulate în anii în care au trăit în diverse instituții sau plasament.
Modificările concrete cele mai importante:
*Se consideră refuz abuziv de a consimți la adopție dacă părinții firești nu se prezintă la 2 termene consecutive de judecată (înainte era, dacă nu se prezintă în mod repetat)
*Atestatul de familie adoptatoare e prelungit de la 1 an la 2 ani
*Întocmirea raportului final de evaluare a capacității de a adopta a solicitantului se face în 90 de zile (față de 120 de zile cât era)
*Procedura adopției poate demara după 6 luni de la instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții sau rudele până la gradul al patrulea nu pot fi găsiți sau nu colaborează (față de 1 an cât era înainte)
*Familia care are un copil în plasament poate demara procedura de adopție după ce au trecut minimum 6 luni de la instituirea plasamentului (față de 2 ani cât era înainte)
*Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea vârstei de 14 ani a copilului sau până la încuviințarea adopției (înainte se mențineau maximum 2 ani)
*Raportul de potrivire dintre copil și familia adoptivă se realizează de direcția din raza teritorială a domiciliului copilului (față de Autoritatea națională înainte)
*Introducerea obligativității pentru angajatori de a acorda celor care doresc să adopte, timpul liber necesar pentru efectuarea evaluărilor necesare pentru obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice, în limita a 40 de ore/an, fără afectarea drepturilor salariale (amendamentul comisiei)
*Reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopția internațională de la 2 ani la 1 an. Calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care copilului i s-a deschis procedura adopției și în care se încearcă identificarea unei familii adoptatoare din România
*Persoana sau familia selectată în timpul procedurii de potrivire inițială are obligația de a veni în România și a locui efectiv în țară pe o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul, la adopția internațională.
*Facilitarea acomodării şi integrării copilului în noua familie prin acordarea unuia dintre părinţii adoptivi a unui concediu de acomodare pe o perioadă de maximum un an, pentru copiii mai mari de 2 ani, începând de la data încredințării în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară de 3,4 ISR, adică 1.700 lei. În cazul copiilor de sub 2 ani, se aplică prevederile OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului (nu a existat așa ceva până ce am introdus noi în 2014 în inițiativă).
Legea intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul oficial.
Florica Cherecheș

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:25:42 Ora standard a Europei de Est