Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

Un nou succes... după ani și ani!

Modificări importante ale Legii adopţiei, propuse de PNL

În 2013, la Oradea, am inițiat un proces de consultare cu familii și organizații implicate în plasament și adopție, cu reprezentanți ai D.G.A.S.P.C.

După 8 luni de muncă și consultări inclusiv cu ministerul, în martie 2014, am depus un proiect de modificare a Legii adopției, susținut de grupul PNL. La doi ani de la depunerea propriei inițiative de modificare a Legii adopției,  miercuri am votat proiectul Guvernului PSD, care a preluat majoritatea propunerilor din inițiativa depusă de PNL, sfidând încă o dată Parlamentul, „unica autoritate legiuitoare din România", conform Constituției. Înțelegând importanța modificărilor, am ales să fiu constructivă și să vin cu amendamente pentru a îmbunătăți propunerea Guvernului PSD. Modificările  contribuie la creşterea numărului de copii adoptaţi și le sporește șansele de a creşte în siguranţa şi dragostea unei familii, singurul loc în care se pot dezvolta armonios. Sperăm, de asemenea, să dezvoltăm în România o cultură a adopției, astfel încât mai multe familii să fie deschise să ofere un cămin copiilor abandonați, lipsiți de dragostea părintească.
De mai mulți ani, numărul copiilor instituționalizați rămâne constant în jurul a 60.000. În fiecare an, peste 1.000 de copii sunt abandonați în spitalele din România. Dintre aceștia, doar 3.809 au fost declarați adoptabili până la 30 septembrie anul trecut și un număr de 1.700 de familii erau atestate ca familii adoptatoare. Cu toate acestea, doar 562 de copii au fost adoptaţi naţional și 11 internaţional până la 30 septembrie 2015.
În esență, modificările vizează reducerea unor termene de realizare a procedurilor din cadrul procesului de adopţie, asigurarea celerității în dobândirea statutului de copil adoptabil, revizuirea procedurilor de potrivire a copilului cu familia adoptatoare, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor cum ar fi prelungirea valabilității atestatului de familie sau persoana aptă să adopte, sancționarea părinților indiferenți care și-au abandonat copiii și nu colaborează nici în vederea adoptării lor.
O prevedere importantă, regăsită pentru prima dată în inițiativa PNL din 2014, este introducerea concediului de acomodare de maximum 12 luni, cu plata unei indemnizații, pentru mamele care adoptă copii peste 2 ani. Amendamentele PNL prin care acest concediu este prelungit de la 3 luni, cum era inițial în propunerea legislativă, la 12 luni, cum era în propunerea noastră inițială, au fost însușite de Guvern. Beneficiari vor fi copiii adoptați care au nevoie de timp să se integreze în familia adoptivă și să recupereze întârzierile în dezvoltare acumulate în anii în care au trăit în diverse instituții sau plasament.
Modificările concrete cele mai importante:
*Se consideră refuz abuziv de a consimți la adopție dacă părinții firești nu se prezintă la 2 termene consecutive de judecată (înainte era, dacă nu se prezintă în mod repetat)
*Atestatul de familie adoptatoare e prelungit de la 1 an la 2 ani
*Întocmirea raportului final de evaluare a capacității de a adopta a solicitantului se face în 90 de zile (față de 120 de zile cât era)
*Procedura adopției poate demara după 6 luni de la instituirea măsurii de protecție specială, dacă părinții sau rudele până la gradul al patrulea nu pot fi găsiți sau nu colaborează (față de 1 an cât era înainte)
*Familia care are un copil în plasament poate demara procedura de adopție după ce au trecut minimum 6 luni de la instituirea plasamentului (față de 2 ani cât era înainte)
*Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea vârstei de 14 ani a copilului sau până la încuviințarea adopției (înainte se mențineau maximum 2 ani)
*Raportul de potrivire dintre copil și familia adoptivă se realizează de direcția din raza teritorială a domiciliului copilului (față de Autoritatea națională înainte)
*Introducerea obligativității pentru angajatori de a acorda celor care doresc să adopte, timpul liber necesar pentru efectuarea evaluărilor necesare pentru obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice, în limita a 40 de ore/an, fără afectarea drepturilor salariale (amendamentul comisiei)
*Reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopția internațională de la 2 ani la 1 an. Calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care copilului i s-a deschis procedura adopției și în care se încearcă identificarea unei familii adoptatoare din România
*Persoana sau familia selectată în timpul procedurii de potrivire inițială are obligația de a veni în România și a locui efectiv în țară pe o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul, la adopția internațională.
*Facilitarea acomodării şi integrării copilului în noua familie prin acordarea unuia dintre părinţii adoptivi a unui concediu de acomodare pe o perioadă de maximum un an, pentru copiii mai mari de 2 ani, începând de la data încredințării în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară de 3,4 ISR, adică 1.700 lei. În cazul copiilor de sub 2 ani, se aplică prevederile OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului (nu a existat așa ceva până ce am introdus noi în 2014 în inițiativă).
Legea intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul oficial.
Florica Cherecheș

Trimite email
marți, 19 mai 2026 la 07:12:20 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București