Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Un număr omagial al revistei ,,Țara visurilor noastre” dedicat memoriei profesorului Anastasie Țârulescu

Gojdiștii au lansat ieri

Un număr omagial al revistei ,,Țara visurilor noastre” dedicat memoriei profesorului Anastasie Țârulescu

Joi, 31 martie 2016, la Sala festivă a Colegiului Național ,,Emanuil Gojdu" din Oradea a fost lansat un număr omagial al revistei ,,Țara visurilor noastre", dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea unui mare dascăl al Colegiului, profesorul de desen Anastasie Țârulescu.

Gojdiștii au celebrat ,,o figură emblematică a școlii, el însuși coordonator al revistei, un om profund și sensibil, un om demn și puternic ce va rămâne mereu în mintea și inimile celor ce l-au cunoscut, după cum l-a prezentat doamna profesor dr. Corina Păcurar, profesorul coordonator al revistei, în cuvântul de deschidere.
Trăim, din păcate, vremuri haine ce mușcă tot mai crud din tot ceea ce înseamnă tradiție, valoare, aplecare spre cultură, iubire de țară și de oameni. Profesorul Țârulescu le-a cultivat pe toate cu religiozitate. Azi, când deprimant ne resimțim atât de des de pe urma scoaterii din scenă a autenticelor valori, ,,Țara visurilor noastre" o concepem ca pe un bastion al frumosului, încredințați asemeni lui Goethe că pasiunile noastre sunt adevărați phoenicși, îndată ce arde cel vechi, izbucnește din cenușă cel nou", a mai spus doamna prof. dr. Corina Păcurar.
A fost un prilej de aduceri aminte și de reîntâlnire cu ,,dascălii dintotdeauna ai acestei școli și nu cu foștii dascăli", după cum a ținut să sublinieze coordonatorul revistei.
,,Trecutul nobil trebuie să ofere modele demne de urmat"
Ca fost elev al distinsului profesor Anastasie Țârulescu, doamna director Liana Papagiannis s-a arătat onorată și mândră să-l fi avut ca profesor, dar și bucuroasă că actualul număr i-a rezervat 26 de pagini fostului său profesor de desen și diriginte. ,,E un prilej, totodată, să realizăm că trecutul nobil trebuie să ofere modele demne de urmat și pentru generațiile de azi. E datoria noastră să cinstim și să celebrăm valoarea și excelența acestei școli. Noi nu ne propunem, ci promitem ca atâta timp cât suntem aici, această revistă, ,,Țara visurilor noastre", să dăinuie", a conchis doamna director, care a înmânat o diplomă de excelență coodonatorului revistei.
Consilierul educativ, doamna profesor Liliana Sonea, i-a felicitat pe toți cei care au trudit la scoaterea acestui număr omagial.
Revista ,,este mândria noastră... și ceea ce ne unește"
Făcând o radiografiere a școlii românești, a ultimilor ani, ,,o școală strivită între tradiție și inovație", doamna profesor Livia Mircea trage un semnal și spune răspicat: ,,Dincolo de toate aceste chinuri, cred că există niște valori care nu ar trebui niciodată puse în discuție, iar școala noastră are doi stâlpi la fundație: avem muzeul ,,Cartea de aur (ilustrată)" și revista ,,Țara visurilor noastre". Niciodată, aceste lucruri nu ar trebui puse în discuție: dacă țin de vechi sau dacă țin de nou". Domnia sa nu este de acord ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat revista să apară în format electronic. ,,În acel moment, revista noastră va fi moartă (...). Or, tocmai aceasta este ceea ce ne unește (...). Ea este mândria noastră".
,,Cât trăiesc, Corina va conduce revista"
,,Spiritul (gojdist) întotdeauna critic", distinsul profesor-director al gojdiștilor, dl Dorel Tifor lasă moștenire: revista și a Gojdului cinstire doamnei profesor dr. Corina Păcurar: ,,Cât trăiesc, Corina va conduce revista". Într-un arc peste timp, dl profesor a rememorat cum l-a cunoscut pe profesorul de desen, ca elev în clasa  a VIII-a, ,,la prima oră de desen și primul șoc"; un profesor ,,de o mare și de o rară bunătate", care te fermeca la ore cu cultura sa generală extraordinară și cu o plăcere aparte în momentele în care se dezlănțuia"... Jurnalele claselor la care preda sunt mărturii vii ,,ale scrisului său extraordinar de caligrafic și de migălos, cu un umor fără niciun fel de limită". Și mai avea o mare calitate: avea ,,un mare talent în a descoperi creatori din cadrul copiilor". Spiritul întotdeauna critic nu putea să nu-și (re)verse năduful pe ,,dascălii de astăzi care strălucesc prin absență și prin dezinteres total față de un asemenea act de cultură (...), pe cei care vin la clasă, trag trei probleme și pleacă acasă mulțumiți cu atâta tot. E trist! NESIMȚIRE CURATĂ (cu majuscule)", vorba vulcanicului și eternului profesor Dorel Tifor.
La fel de pornită, chiar dacă mai temperată în glas, a fost și doamna profesor Doina Damian, supărată-foc pe cei ce lucrează (prost) la programa școlară (la curriculă), tăind și spânzurând în stânga și în dreapta: desenul, muzica, latina și istoria, ,,gândind inepții și ștergând cu buretele... ".
Pentru contribuția sa la scoaterea acestui număr al revistei, doamna profesor Doina Damian a fost răsplătită cu o diplomă de onoare, cu o medalie onorifică și cu un buchet de flori, la fel și doamna Maria Țârulescu (care nu a putut onora întâlnirea gojdiștilor din motive de boală).
Aprecierile și amintirile au curs în continuare, după intervențiile a două gojdiste, truditoare și ele la acest număr omagial, Maria Negruțiu și Roxana Polojintef Corbu.
Din cele 113 pagini, revista conține 26 de pagini dedicate profesorului Țârulescu, ce cuprind articole biografice, amintiri ale foștilor elevi, grafică semnată de profesor și de elevii săi, fotografii-document cu profesorii Colegiului din anii 1950-1960. Totodată, publicația conține și materiale actuale aparținând elevilor Colegiului.
La eveniment au participat profesori pensionari ai școlii, colegi ai distinsului dascăl celebrat, foști elevi și cunoscuți ce l-au apreciat pe marele profesor. Dintre foștii săi învățăcei au cinstit memoria dascălului: Voicu David, Alexandru Pop, Ioan Cohuț, Mircea Bradu, Gheorghe Vidican și Camelia Bușu.
Așa după cum spuneam la început, evenimentul a fost gândit nu doar ca un prilej de aducere aminte, ci și ca ,,o fastă întâlnire cu dascălii școlii, cu elevii profesorului Țârulescu, dar și cu tinerii condeieri de acum, ce duc mai departe tradiția acestei reviste", vorba doamnei profesor dr. Corina Păcurar.
Și mie mi-a fost dascăl de desen și istoria artelor distinsul profesor Anastasie Țârulescu, iar la absolvirea Liceului Pedagogic ,,Iosif Vulcan", mi-a cerut să-i scriu un articol (însemnări) pe care l-a publicat în ,,Țara visurilor noastre" (nr. 33/1975).
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Un număr omagial al revistei ,,Țara visurilor noastre” dedicat memoriei profesorului Anastasie Țârulescu.

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 06:27:28 Ora standard a Europei de Est