Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Lege pentru studenți

Cerere adresată ministrului MECT

Lege pentru studenți

Joi, 21 august 2008, a fost depusă la sediul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului o cerere adresată ministrului Cristian Mihai Adomniței prin care Adrian Dumitru Dume, președintele studenților din senatul Universității din Oradea a solicitat inițierea unei legi a studenților din România.

 Documentul face referire la problemele studenților și la faptul că momentan nu există nicio lege care să reglementeze exact drepturile și obligațiile ce le revin acestora și că nici proiectul Legii învățământului superior nu le dă speranțe că situația studenților se va îmbunătăți. În adresă au fost  menționate câteva dintre lacunele legislației în vigoare care permit prin anumite paragrafe eliminarea studenților de la luarea deciziilor sau diminuarea importanței lor în activitatea de conducere de la nivelul instituțiilor de învățământ superior, dând ca exemplu clar componența biroului de senat. Această structură este una executivă și de cele mai multe ori decizională, dar deși ea este aleasă de către un senat în care studenții reprezintă 25%, în componența ei raportul student-cadru didactic poate fi de 1 la 28. De asemenea, a fost specificat faptul că biroul senatului în variantă restrânsă fără reprezentantul studenților (rector, prorectori și secretar științific) se poate întâlni de câte ori dorește sub pretextul că nu are caracter oficial, fiind „doar” o ședință de lucru. Considerând situația nefirească, am solicitat ca în reglementările ce vor urma să fie formulat ca în toate stucturile de conducere, studenții să fie reprezentați în proporție de 25%.
Lipsa de spații alocate reprezentanților studenților este o altă problemă specificată, de cele mai multe ori este aproape imposibil contactul dintre studenți și reprezentanții lor legali, întrucât aceștia nu beneficiază de niciun spațiu (nici măcar câteva ore pe săptămână). Problemele și dificultățile întâmpinate de studenți în constituirea de asociații profesionale sau federații studențești au fost și ele abordate. Nu am omis nici faptul că studenții din consiliul facultății, biroul consiliu, senat, biroul senat sau orice tip de comisii din universitate pot avea cursuri sau seminarii la ora desfășurării sedințelor structurilor în care își reprezintă colegii și am cerut soluționarea acestei probleme.
Legea ar trebui să aibă la bază concluziile unei consultări a studenților din senatele universităților din România, precum și a federațiilor naționale studențești. Inițierea unui asemenea demers legislativ nu poate fi decât în beneficiul Învățământului superior românesc a cărui evoluție trebuie îndreptată spre a crea absolvenți cât mai competitivi și mai implicați în mersul societății din care fac parte.
Solicit sprijinul tuturor reprezentanților mass-media și organizațiilor studențești naționale pentru ca studenților români să le fie acordate condițiile dintr-o țară civilizată.
Adrian Dumitru DUME,
președintele studenților din senatul Universității din Oradea

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:30:57 Ora standard a Europei de Est