Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Simpozion interjudeţean la Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor

Miercuri,

Simpozion interjudeţean la Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor

Miercuri, 30.03.2016, la Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor a avut loc Simpozionul interjudeţean cu tema ,,Pedagogia audiovizualului şi învăţarea electronică".

Invitaţii de prestigiu ai acestui eveniment au fost conf. univ. dr. Sas Cecilia, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi asistent univ. dr. Haragoş Octavian, de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării.
D-na director, prof. Carmen Bodiu, a deschis lucrările Simpozionului susţinând pledoaria pentru cunoaşterea impactului produs de audiovizual în actul educaţional. Prin utilizarea mijloacelor media, se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional, dar metodele de stimulare a gândirii critice, analitice și reflexive în rândul elevilor rămân la latitudinea fiecărui cadru didactic. D-na director precizează faptul că unul dintre obiectivele activității este tocmai acela de a răspunde modului în care, în calitate de dascăli, suntem capabili să dirijăm apetența înnăscută a elevilor spre accesarea electronică a informației, să-i conducem de la butonarea haotică a calculatorului spre cursul cunoașterii, spre fluxul învățării.  Evoluţia exponenţială în domeniul informatic din ultimul deceniu a determinat apariţia şi dezvoltarea a numeroase instrumente IT utile procesului didactic şi implicit, dezvoltarea mai multor platforme de e-learning, care au devenit tot mai familiare profesorilor şi elevilor. Astfel, un exemplu concret este platforma Moodle (e-learning) dezvoltată  pentru a ajuta profesorii să creeze cursuri online, care să fie focusate pe interacțiune și construirea colaborativă a conținutului educațional, aflată în continuă dezvoltare.
 În continuare, dl. asis. univ. dr. Haragoş Octavian a prezintat aspecte ale programului „Media Education", ce funcţionează în Europa din anii `90. În procesul educaţional, cadrele didactice trebuie să insiste asupra conţinutului, partea formală fiind accesibilă tinerei generaţii. Elevii trebuie să fie ghidaţi spre surse credibile în căutarea informaţiilor, evitând ,,balastul informaţional şi sursele toxice". Sociologul american de origine indiană Vivek Chibber explică faptul că percepem realitatea în diferite feluri, generaţia tânără nefiind capabilă să sintetizeze informaţiile la fel ca generaţia adulţilor.
D-na conf. univ. dr. Sas Cecilia a dezvoltat ideea d-lui profesor, insistând asupra învăţării de tip şcolar, unde cuvântul cheie informaţii este înlocuit cu termenul cunoştinţe. Primele cercetări în domeniul TIC s-au realizat încă din anii `60, `70, când s-a pus problema utilizării metodelor moderne. Teoreticianul Herrington Oliver susţine că învăţarea electronică este o altă faţetă a învăţării, o subspecie a acesteia. Activitatea de învăţare este centrată pe elev, în care se iau în considerare structurile cognitive, este centrată pe cunoştinţe şi este centrată pe evaluare. Modalităţile de evaluare TIC  permit crearea de exerciţii de simulare, în laboratoare virtuale, alcătuirea de către elevi a unor contexte de învăţare colaborativă. Evaluarea se poate face interindividual, dar şi prin intermediul proiectelor.
D-na prof metodist dr. Popa Rodica a subliniat necesitatea alfabetizării realizate la nivelul cadrelor didactice. În şcolile româneşti se practică într-o proporţie mai mare modelul tradiţional, faţă de cel modern. În mod sigur o metodologie de succes va implica împletirea celor două modele, având proporţii diferite în funcţie de vârsta şcolarului, de colectiv şi de obiectivele educaţionale urmărite.
Dintre cadrele didactice prezente la eveniment, d-na prof. Turcaş Rodica de la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr" Oradea, a demonstrat utilitatea Platformei Şcoala Descovery în predarea Chimiei, Fizicii şi a Biologiei, iar de la Colegiul Economic „Partenie Cosma" Oradea, d-na prof. Vaşadi-Santău Mărioara Aurina a prezentat materialul „Eficienţa utilizării mijloacelor audiovizuale în lecţii", ambele ca modele de bune practici utilizate în activitatea la clasă.
La simpozionul interjudețean organizat de Casa Corpului Didactic a Județului Bihor    s-au înscris un număr de 97 de cadre didactice, lucrările s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, primitoare, propice aprofundării unei teme de actualitate, iar prestanța cadrelor universitare prezente la deschidere a asigurat ținuta academică și rigoarea științifică a manifestării.
Prof. metodist Popa Diana

Trimite email
miercuri, 4 noiembrie 2026 la 12:27:31 Ora standard a Europei de Est