Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Azi, sărbătorim 136 de ani de istorie a Băncii Naționale a Romȃniei

Astăzi, duminică, 17 aprilie

Azi, sărbătorim 136 de ani de istorie a Băncii Naționale a Romȃniei

În fiecare an pe data de 17 aprilie este sărbătorită Banca Naţională a României, prilej ce ne dă răgazul de a istorisi momente importante din viaţa acestei ,,Bătrâne Doamne".

Creaţie a unei pleiade de intelectuali, Banca Naţională a României, a adus o revoluţie mentală prin ,,Legea de înfiinţare a unei bănci de scompt şi circulaţiune", fiind cea de-a şaisprezecea bancă centrală din lume.
La scurt timp după înfiinţarea sa, în 17/29 aprilie 1880, ceva inedit se petrecea în teritoriul românesc, tipărirea banilor de hârtie.
Acest moment trebuie înţeles ca un mare act de independenţă, realizat atât prin adoptarea ,,leului" ca monedă naţională în anul 1867, cât şi prin fabricarea banilor la noi în ţară.
Dacă primii lei din aur (moneda de 20 lei), argint (monede de: 1 leu, 2 lei şi 50 bani) şi din bronz (monede de: 1, 2, 5, şi 10 bani) au fost fabricaţi în Regatul Unit al Marii Britanii, la fabricile Watt & Co  şi Heaton din Birmingham, după înfiinţarea Monetăriei statului în 1870, se trece la baterea primelor monede în teritoriul românesc.
Monede mai circulaseră pe teritoriul românesc încă din timpul dacilor, dar banii de hârtie, erau o noutate greu de implementat într-o societate plină de contraste. Încrederea în banii de hârtie a fost dată de posibilitatea schimbării lor la Banca Naţională a României, în monede de aur.
De autoritatea conferită de banca centrală s-au bucurat şi biletele ipotecare, emise de Ministerul de Finanţe, pentru acoperirea datoriilor generate de Războiul de Independenţă, cărora li se  aplicau sigiliul băncii.
Aşadar, Banca Naţională, ca tânără instituţie s-a bucurat de la început de multă credibilitate din partea cetăţenilor, care au manifestat încredere pentru noutătile aduse.
Crearea unei puternice reţele teritoriale a fost una din preocupările băncii centrale. Pentru ca politica monetară să poată fi transmisă în Vechiul Regat au fost deschise 4 sucursale şi 29 de agenţii.
,,Agenţia Oradea Mare"
Unificarea monetară a fost coordonată de către banca centrală prin cele 6 agenţii: Arad, Braşov, Cluj, Sibiu, Oradea Mare şi Timişoara, deschise în Banat şi în Transilvania, după alipirea acestor teritorii în 1918.
Ne bucurăm că ,,Agenţia Oradea Mare" - aşa cum apare în documentele vremii, s-a alăturat ,,Bătrânei Doamne", în toamna anului 1920, la data de 10 noiembrie. Activitatea Agenţiei s-a desfăşurat în acelaşi spaţiu, cu o mică pauză de cinci ani, când funcţionarii au fost mutaţi la Beiuş, între 1940 - 1944 şi la Brad între 1944-1945, până la eliberarea Ardealului. În această perioadă Oradea a fost cedată Ungariei, prin Dictatul de la Viena.
Primele atribuţii ale agenţiilor nou înfiinţate au fost acelea de retragere din circulaţie a coroanelor austro-ungare şi de convertire a lor în lei, unitatea monetară a ţării.
Pătrunderea însemnelor monetare româneşti s-a realizat cu implicarea tuturor celor 70 de subunităţi ale reţelei Băncii Naţionale a României.
Banca Naţională a României a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de operaţiunile militare desfăşurate pe teritoriul românesc, dar a contribuit şi la stăvilirea inflaţiei, stabilizarea monetară, organizarea şi reglementarea comerţului de bancă, dar şi la conversiunea datoriilor agricole.
Sub regimul comunist a avut un rol esenţial în reformele monetare din 1947 şi 1952, reluându-şi adevăratele atribuţii de bancă centrală abia după 1990.
În anul 2016 Banca Naţională a României aniversează 136 de ani de istorie a devenirii unei instituţii, prilej cu care în Bucureşti sunt organizate conferinţe şi seminarii pe teme de istorie bancară, expoziţii de emisiuni numismatice. (A.F.)

 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 05:02:24 Ora de vară a Europei de Est