Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Azi, sărbătorim 136 de ani de istorie a Băncii Naționale a Romȃniei

Astăzi, duminică, 17 aprilie

Azi, sărbătorim 136 de ani de istorie a Băncii Naționale a Romȃniei

În fiecare an pe data de 17 aprilie este sărbătorită Banca Naţională a României, prilej ce ne dă răgazul de a istorisi momente importante din viaţa acestei ,,Bătrâne Doamne".

Creaţie a unei pleiade de intelectuali, Banca Naţională a României, a adus o revoluţie mentală prin ,,Legea de înfiinţare a unei bănci de scompt şi circulaţiune", fiind cea de-a şaisprezecea bancă centrală din lume.
La scurt timp după înfiinţarea sa, în 17/29 aprilie 1880, ceva inedit se petrecea în teritoriul românesc, tipărirea banilor de hârtie.
Acest moment trebuie înţeles ca un mare act de independenţă, realizat atât prin adoptarea ,,leului" ca monedă naţională în anul 1867, cât şi prin fabricarea banilor la noi în ţară.
Dacă primii lei din aur (moneda de 20 lei), argint (monede de: 1 leu, 2 lei şi 50 bani) şi din bronz (monede de: 1, 2, 5, şi 10 bani) au fost fabricaţi în Regatul Unit al Marii Britanii, la fabricile Watt & Co  şi Heaton din Birmingham, după înfiinţarea Monetăriei statului în 1870, se trece la baterea primelor monede în teritoriul românesc.
Monede mai circulaseră pe teritoriul românesc încă din timpul dacilor, dar banii de hârtie, erau o noutate greu de implementat într-o societate plină de contraste. Încrederea în banii de hârtie a fost dată de posibilitatea schimbării lor la Banca Naţională a României, în monede de aur.
De autoritatea conferită de banca centrală s-au bucurat şi biletele ipotecare, emise de Ministerul de Finanţe, pentru acoperirea datoriilor generate de Războiul de Independenţă, cărora li se  aplicau sigiliul băncii.
Aşadar, Banca Naţională, ca tânără instituţie s-a bucurat de la început de multă credibilitate din partea cetăţenilor, care au manifestat încredere pentru noutătile aduse.
Crearea unei puternice reţele teritoriale a fost una din preocupările băncii centrale. Pentru ca politica monetară să poată fi transmisă în Vechiul Regat au fost deschise 4 sucursale şi 29 de agenţii.
,,Agenţia Oradea Mare"
Unificarea monetară a fost coordonată de către banca centrală prin cele 6 agenţii: Arad, Braşov, Cluj, Sibiu, Oradea Mare şi Timişoara, deschise în Banat şi în Transilvania, după alipirea acestor teritorii în 1918.
Ne bucurăm că ,,Agenţia Oradea Mare" - aşa cum apare în documentele vremii, s-a alăturat ,,Bătrânei Doamne", în toamna anului 1920, la data de 10 noiembrie. Activitatea Agenţiei s-a desfăşurat în acelaşi spaţiu, cu o mică pauză de cinci ani, când funcţionarii au fost mutaţi la Beiuş, între 1940 - 1944 şi la Brad între 1944-1945, până la eliberarea Ardealului. În această perioadă Oradea a fost cedată Ungariei, prin Dictatul de la Viena.
Primele atribuţii ale agenţiilor nou înfiinţate au fost acelea de retragere din circulaţie a coroanelor austro-ungare şi de convertire a lor în lei, unitatea monetară a ţării.
Pătrunderea însemnelor monetare româneşti s-a realizat cu implicarea tuturor celor 70 de subunităţi ale reţelei Băncii Naţionale a României.
Banca Naţională a României a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de operaţiunile militare desfăşurate pe teritoriul românesc, dar a contribuit şi la stăvilirea inflaţiei, stabilizarea monetară, organizarea şi reglementarea comerţului de bancă, dar şi la conversiunea datoriilor agricole.
Sub regimul comunist a avut un rol esenţial în reformele monetare din 1947 şi 1952, reluându-şi adevăratele atribuţii de bancă centrală abia după 1990.
În anul 2016 Banca Naţională a României aniversează 136 de ani de istorie a devenirii unei instituţii, prilej cu care în Bucureşti sunt organizate conferinţe şi seminarii pe teme de istorie bancară, expoziţii de emisiuni numismatice. (A.F.)

 

Trimite email
luni, 23 noiembrie 2026 la 01:11:24 Ora standard a Europei de Est