Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Academia Română, la 150 de ani

În numărul din aprilie,

Academia Română, la 150 de ani

În numărul din aprilie al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", șase pagini sunt alocate evenimentului consemnat și în editorial: Academia Română, la împlinirea a 150 de ani.

,,Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural al României, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii", se scrie în deschiderea editorialului, semnat de redactorul-șef, domnul academician Gheorghe Păun (care citează la rându-i).
Vă spicuim din cele șase pagini (pag. 11-16): Ioan Maiorescu, un precursor al spiritului academic la români (articol semnat de Marian Nencescu); Deceniile dintâi ale Academiei Române (cuprinzându-i și pe toți președinții înaltului for, începând cu primul președinte: Ion Heliade Rădulescu, între anii 1867-1870 și până la președintele actual: Ionel-Valentin Vlad, înscăunat în 2014); Discurs de recepție (rostit de Ioan Bianu în 21 martie/3 aprilie 1904, în ședința solemnă, sub președinția Regelui Carol I - ,,Despre introducerea limbii românești în biserica românilor", Răspunsul a fost dat de Dimitrie A. Sturdza.
În pag. 2, ne reîntâlnim cu Domnul Eminescu, care scris-a: ,,Ce-i educația? O constantă deprindere la economie de puteri și la aplicarea lor pentru obiecte, care merită să le cheltuim"; Horia Bădescu își începe astfel articolul ,,Grădinile lui Akademos": ,,Et in Arcadia ego!" Și eu am fost în Arcadia!, mă grăbesc să adaug, pentru a ține pasul cu alungarea limbii latine din școala românească, iar Johan Galtung completează (pagina cu): ,,Sociocid, genocid, ecocid. Omnicidul, ca summum malum"; Gabriela Căluțiu Sonnenberg ne reține atenția cu Cultul identității; ,,Se împlinesc două secole de când meșterul țesător Ned Ludd a declarat ,,război războiului de țesut", citim în deschiderea însemnărilor lui Radu Pintea - ,,Extazul tehnologic și agonia omului"; ,,Noi am picat din ... cer! " e titlul articolului lui Mihai Sporiș. Citiți și dezlegați enigma (și miracolul) istoricului Gh. I. Brătianu, o carte, mărturie despre originea poporului român; Sanda Golopenția publică Pagini de jurnal; Dragoș Vaida continuă Imposibila edificare a conștiințelor fără istorie (II), iar Constanța Vaida Haliță ne povestește despre Lisabona; Despre domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) citim în articolul ,,Al.I. Cuza reformatorul și ,,Monstruoasa Coaliție", semnat de Ilie Gorjan. Matematicianului Grigore Constantin Moisil (de la a cărui naștere s-au împlinit 110 ani, în 10 ianuarie), i-au fost dedicate două pagini (pag. 17-18); în rubrica sa Nevoia de românism, Nicolae Melinescu se ocupă de distinsa soprană Mariana Nicolesco, pe care o percepe drept: Diva Divină; Raia Rogac a stat de vorbă  cu Gutiera Prodan...
Multe și interesante subiecte veți găsi în cele 32 de pagini, pe care le puteți lectura la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email

sâmbătă, 7 decembrie 2019