Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Academia Română, la 150 de ani

În numărul din aprilie,

Academia Română, la 150 de ani

În numărul din aprilie al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", șase pagini sunt alocate evenimentului consemnat și în editorial: Academia Română, la împlinirea a 150 de ani.

,,Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural al României, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii", se scrie în deschiderea editorialului, semnat de redactorul-șef, domnul academician Gheorghe Păun (care citează la rându-i).
Vă spicuim din cele șase pagini (pag. 11-16): Ioan Maiorescu, un precursor al spiritului academic la români (articol semnat de Marian Nencescu); Deceniile dintâi ale Academiei Române (cuprinzându-i și pe toți președinții înaltului for, începând cu primul președinte: Ion Heliade Rădulescu, între anii 1867-1870 și până la președintele actual: Ionel-Valentin Vlad, înscăunat în 2014); Discurs de recepție (rostit de Ioan Bianu în 21 martie/3 aprilie 1904, în ședința solemnă, sub președinția Regelui Carol I - ,,Despre introducerea limbii românești în biserica românilor", Răspunsul a fost dat de Dimitrie A. Sturdza.
În pag. 2, ne reîntâlnim cu Domnul Eminescu, care scris-a: ,,Ce-i educația? O constantă deprindere la economie de puteri și la aplicarea lor pentru obiecte, care merită să le cheltuim"; Horia Bădescu își începe astfel articolul ,,Grădinile lui Akademos": ,,Et in Arcadia ego!" Și eu am fost în Arcadia!, mă grăbesc să adaug, pentru a ține pasul cu alungarea limbii latine din școala românească, iar Johan Galtung completează (pagina cu): ,,Sociocid, genocid, ecocid. Omnicidul, ca summum malum"; Gabriela Căluțiu Sonnenberg ne reține atenția cu Cultul identității; ,,Se împlinesc două secole de când meșterul țesător Ned Ludd a declarat ,,război războiului de țesut", citim în deschiderea însemnărilor lui Radu Pintea - ,,Extazul tehnologic și agonia omului"; ,,Noi am picat din ... cer! " e titlul articolului lui Mihai Sporiș. Citiți și dezlegați enigma (și miracolul) istoricului Gh. I. Brătianu, o carte, mărturie despre originea poporului român; Sanda Golopenția publică Pagini de jurnal; Dragoș Vaida continuă Imposibila edificare a conștiințelor fără istorie (II), iar Constanța Vaida Haliță ne povestește despre Lisabona; Despre domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) citim în articolul ,,Al.I. Cuza reformatorul și ,,Monstruoasa Coaliție", semnat de Ilie Gorjan. Matematicianului Grigore Constantin Moisil (de la a cărui naștere s-au împlinit 110 ani, în 10 ianuarie), i-au fost dedicate două pagini (pag. 17-18); în rubrica sa Nevoia de românism, Nicolae Melinescu se ocupă de distinsa soprană Mariana Nicolesco, pe care o percepe drept: Diva Divină; Raia Rogac a stat de vorbă  cu Gutiera Prodan...
Multe și interesante subiecte veți găsi în cele 32 de pagini, pe care le puteți lectura la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:56:56 Ora standard a Europei de Est