Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Autocunoaștere și dezvoltare personală prin psihodramă

La Mănăstirea Bic

Autocunoaștere și dezvoltare personală prin psihodramă

În perioada 4 - 5 iunie 2016 s-a desfășurat programul Autocunoaştere şi dezvoltare personală prin psihodramă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, ediția a III-a, la Mănăstirea Bic din județul Sălaj, a cărei stareță este Maica Marina.

Înainte de începerea cursului, participanții au vizitat Grădina botanică din Jibou.
Predarea şi învăţarea este, de obicei, întâmpinată de elevi cu reticenţă dacă se adoptă sistemul clasic. Nu doar aceștia, ci şi părinţii, uneori chiar educatorii, au îndoieli în ceea ce priveşte nevoia memorării şi exersării structurilor complexe ale lecţiilor care este necesar a fi învăţate. Cu toate acestea, deşi teoriile moderne pun, pe bună dreptate, un accent din ce în ce mai mare pe activităţile creative de comunicare, nu putem neglija necesitatea autocunoaşterii şi dezvoltării personale deoarece prin intermediul acestora devenim performanţi, mai bine adaptaţi stresului zilnic, reuşim să depăşim obstacolele de orice fel inclusiv cele impuse de către propria minte, ne creştem potenţialul relaţional, ne depăşim zona de confort - limitativă, îi înţelegem mai bine pe ceilalţi şi suntem mai bine adaptaţi situaţiilor de risc. Rămâne întrebarea dacă este mai eficientă autocunoaşterea şi dezvoltarea persoanlă proprie, în ritmul personal intuitiv sau prin intermediul grupului din care fac parte profesionişti egali ca pregătire dar cu experienţe de viaţă diferite. În condiţiile în care educaţia modernă se axează din ce în ce mai mult pe o învăţare activă şi creativă, o combinaţie între cele două este varianta optimă pentru categoriile de vârstă gimnazială şi liceală, când elevii simt nevoia de a se implica în activităţi antrenante, competitive şi inedite care să le accentueze motivaţia intrinsecă pentru învăţare.
Cursul şi-a propus să ofere şcolii şi elevilor, profesori competitivi, spontani, creativi, atenţi la nevoile lor dar şi la ale celorlalţi, care să fie capabili de empatie, respectuoşi, buni comunicatori dar şi apţi de a conştientiza toate resursele avute la dispoziţie pentru a le folosi în predare. În cadrul cursului şi-au găsit răspunsul întrebări precum: Ce loc ocupă psihodrama în predarea şi învăţarea mai rapidă şi cu plăcere a lecţiilor? Ce pondere acordăm explicaţiilor, exemplificărilor şi exerciţiilor psihodramatice în raport cu activităţile creative de comunicare efectivă? Care este rolul explicaţiilor şi al exerciţiilor sociometrice şi care este rolul activităţilor de comunicare în învăţare? Cum putem proiecta o activitate psihodramatică creativă şi comunicativă care să răspundă nevoii de fixare a elementelor sau structurilor predate? Cum se desfăşoară şi cu ce frecvenţă ar trebui să folosim psihodrama? Care sunt modalităţile de evaluare prin psihodramă?
Durata programului a fost de 20 de ore, iar competenţele vizate au fost: discutarea rolului psihodramei în predare şi învăţare, în cadrul lecțiilor; prezentarea unor tehnici psihodramatice interesante şi amuzante pentru facilitarea predării la clasă; aplicarea şi analizarea unor activităţi model; proiectarea unor activităţi psihodramatice creative şi comunicative; discutarea unor modalităţi de evaluare utilizând ca metodă sociometria.
Modulele tematice au fost: cunoaşterea elementelor psihodramei; importanţa psihodramei ca metodă de lucru centrată pe creativitate şi spontaneitate, în învăţământ; modele de activităţi psihodramatice utilizate la clasă; evaluare prin activităţi creative şi comunicative respectiv prin feedback.
Modalitatea de evaluare a fost observaţia permanentă și sociometria.
Formator a fost prof. psiholog Alin Creţu, acreditat de către C.N.F.P.A. şi Ministerul Muncii.
Psiholog Alin C.
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Autocunoaștere și dezvoltare personală prin psihodramă.

Trimite email
luni, 23 noiembrie 2026 la 01:11:23 Ora standard a Europei de Est