Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Al IX-lea Congres al Societății Naționale de Neurologie și Psihiatrie

În 10-14 septembrie, la Hotel „Internațional” din Băile Felix

Al IX-lea Congres al Societății Naționale de Neurologie și Psihiatrie

Societatea Națională de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România organizează la Hotel "Internațional" din Băile Felix al IX-lea Congres, în perioada 10 - 14 septembrie 2008.

Dezbateri despre tratamentul în ADHD
*ADHD afecteaza 3-7% din copiii de vârstă școlară, zi de zi, 24h/24
*Lipsa diagnosticului și tratamentului precoce în cazul ADHD poate duce la consecințe mult mai grave la maturitate
Temele principale ale Congresului
*Manifestari neurologice în bolile psihice
*Manifestari psihice în bolile neurologice
*Tulburări depresive în copilărie și adolescență
*Patologia neurologică a copilăriei mici
Pe 11 septembrie, a avut loc o dezbatere care a actualizat  informațiile cu privire la tratamentul în ADHD (domeniul psihiatriei pediatrice), din diverse perspective: eficiența psihoterapiei vs. medicației non-stimulante, intervenția terapeutică, principii de terapie cognitiv comportamentală.
Congresul din 2008 aduce împreună specialiști din psihiatrie și neurologie pediatrică. Ei vor aborda teme de graniță ale celor două specialități.
„ADHD a devenit în urma campaniei SNPCAR, sprijinită de Eli Lilly, un sindrom recunoscut de publicul larg, ceea ce permite specialiștilor să poată lua măsuri de prevenție în sănătatea mentală a copilului și adolescentului. Trebuie avut în vedere că ADHD poate sta la baza unor deviații comportamentale ulterioare (delincvență, agresivitate, dependență de substanțe, abandon școlar), iar în unele cazuri mai grave se instituie tratamente medicamentoase”, afirma prof. dr. Mircea Tiberiu, președintele Societății Naționale de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România.
Prelegerile sunt susținute atât de către specialiști în psihiatria pediatrică, cât și de invitați străini, cercetători ai centrului pentru epilepsie din Kehl-Kork (Germania) care colaborează constant cu echipele din România.
Tratamentul ADHD implică evaluări și măsuri terapeutice specifice inițiate de medicul specialist în psihiatria și neurologia copilului și adolescentului. Succesul terapeutic implică o muncă în echipă prin colaborarea dintre părinte, copil, cadru didactic și echipa de specialiști alcătuită din: medic specialist în psihiatria și neurologia copilului și adolescentului, psiholog, medic de medicină școlară, medic pediatru.
 “Observ cu încredere că medicii specialiști acordă o importanță din ce în ce mai mare acestei tulburări și modalităților de tratament existente. De asemenea, mă bucur că și publicul larg acceptă și constientizează existența ADHD și aceasta datorită prevalenței din ce în ce mai mari”, declara doctorul Daniel Popescu, director Relații publice pentru Eli Lilly România.
Diagnosticarea trebuie pusă de medici specialiști, precum și psihologi clinici. Există soluții eficiente pentru tratarea timp de 24 de ore și, cu înțelegerea deplină a acestei afecțiuni, copilul poate fi ajutat pentru a-și atinge întregul potențial.
Practicile terapeutice curente în ADHD sunt orientate asupra managementului simptomelor, combinând mai multe metode de tratament: *terapie comportamentală (incluzând antrenament și terapie) *medicația *terapia combinată (medicație și terapie comportamentală)
Tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient.
Despre ADHD
Sindromul hiperkinetic cu deficit de atenție (ADHD) este o tulburare de comportament a copilului care se manifestă prin deficit de atenție și dificultăți în desfășurarea unei sarcini. Simptomele de bază ale ADHD sunt următoarele: neatenție, impulsivitate, hiperactivitate, agitație, comportament inadecvat. În perioada dinainte de școală, cele trei simptome caracteristice (neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea) fac parte din comporatamentul normal al copilului. De aceea este greu de diferențiat ADHD de comportamentul normal specific vârstei. Simptomele devin evidente o dată cu începerea școlii. ADHD poate fi sugerat de: note și scoruri mici la testele de aptitudini, slabe abilități de organizare și planificare a actului de învățare, probleme de socializare, imagine negativă de sine și impresia că este respins de colegi. Copiii cu ADHD netratați pot deveni adulți cu probleme de adaptare socială (dificultăți în păstrarea locului de muncă) sau tulburări afective (depresie). Rata divorțurilor, a tabagismului, alcoolismului sau a abuzului de droguri este mai mare la persoanele cu ADHD, comparativ cu cele care nu suferă de această tulburare.
Despre SNPCAR
Societatea de Neurologie și Psihiatrie a Copilulului și Adolescentului din România a luat ființă în 30.01.1990, cu scopul de a organiza activitățile profesionale și științifice ale medicilor specialiști, rezidenți, ale specialiștilor din profesiunile asociate: psihologi, defectologi, sociologi, pedagogi, recuperatori, psihoterapeuți și kinetoterapeuți etc, care sunt încadrați în activitățile de profilaxie, asistență, învățământ și recuperare a copiilor suferinzi neuro-psihic din țară.
SNPCAR este o asociație profesional-științifică, apolitică, având scop nepatrimonial, și obiective: realizarea, apărarea și promovarea activităților legate de asistența, cercetarea și învățământul de profil în domeniul neurologiei și psihiatriei copilului și adolescentului.
(Delia DUMITRESCU)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Al IX-lea Congres al Societății Naționale de Neurologie și Psihiatrie.

Trimite email
miercuri, 25 martie 2026 la 21:40:32 Ora standard a Europei de Est