Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 martie 2023

Simulare Evaluarea Națională 2023, proba scrisă la Limba română. Elevii de clasa a VIII-a susțin luni repetiția pentru examenul din iunie – procedură și modele de subiecte
...................................
Luni, 20 martie, încep simulările pentru Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, cu proba la Limba și literatura română. Accesul în sălile de examen se face între 8.00 și 8.30, conform procedurii transmise de Ministerul Educației în țară zilele trecute, iar elevii trebuie să aibă cu ei un document de identitate: certificat de naștere ori carte de identitate, potrivit informațiilor transmise în școli.
Calendarul complet și modele de subiecte, mai jos în articol.
Joi, 16 martie, Ministerul Educației a publicat, pe edu.ro, ghidul simulării pentru examenele naționale. Potrivit acestuia, repartizarea elevilor se realizează astfel încât aceștia să fie așezați câte unul în bancă în ordine alfabetică pe fiecare clasă, astfel încât colectivele să nu fie amestecate. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de două ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Rezultatele obținute la simulările naționale nu sunt afișate și nu sunt făcute publice, conform documentului. În procedură se arată că „rezultatele obținute de elevi la simulările naționale sunt comunicate acestora și analizate la nivelul fiecărei clase, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor”. Rezultatele obținute la simulare nu se contestă și nu se trec în catalog. Totuși, în situațiile excepționale în care se dorește consemnarea notelor în catalog, acest lucru se poate face în baza unei cereri scrise depuse de cei interesați, scrie pe edu.ro.

”Timpul de lucru pentru completarea casetei de identificare este de 15 minute; timpul efectiv de lucru pentru fiecare probă scrisă este de 120 de minute și începe după completarea casetei de identificare”, conform informării de la Minister din 8 februarie.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 martie

România, țara cu cei mai puțini copii de peste 4 ani care merg la grădiniță, din Uniunea Europeană – raport / Peste 17% nu sunt înscriși în învățământ / Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie
..........................................

România are cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar din UE pentru copiii între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, potrivit raportului privind starea învățământului pe anul 2021-2022, publicat de Ministerul Educației recent. Practic, peste 17% dintre copiii de peste 4 ani nu sunt înscriși în grădiniță.
În prezent, doar grupa mare de la grădiniță este obligatorie, urmând ca cea mijlocie să devină obligatorie până cel mai târziu în 2023, iar grupa mică până în anul 2030, potrivit legii Educației nr. 1/2011.
Datele care plasează România alături de Bulgaria, ultimele în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar – 82,4% – sunt preluate de la Eurostat în raportul Ministerului Educației...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 martie 2023

30 de burse de câte 5.000 de lei pe an școlar, acordate elevilor de clasa a VIII-a din mediul rural pentru a merge la liceu. Printre criterii: nota la Evaluarea Națională 2023, performanța școlară și veniturile familiei
.......................................................
30 de elevi de clasa a VIII-a care provin din mediu rural pot fi susținuți prin burse de câte 5.000 de lei în fiecare an de liceu, în funcție de nota de la Evaluarea Națională 2023 și câteva condiții precum notele din gimnaziu, participarea la concursuri și veniturile părinților, potrivit unui comunicat al Fundației Rădăcini Group, primit de EduPedu.ro.
Pentru a fi eligibil, o condiție este ca aplicantul să fie elev în clasa a VIII-a în anul școlar 2022-2023 la o școală gimnazială din mediul rural, în județele din programul fundației organizatoare: Argeș, Buzău, Brăila, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui și Vrancea.
Bursele ,,pot acoperi cheltuieli privind cazarea elevilor, cheltuielile de deplasare, cheltuielile de întreținere: hrană, îmbrăcăminte, rechizite sau parte din taxa școlară în cazul unui liceu privat, pentru toți cei patru ani de liceu. Nu sunt necesare documente justificative pentru modul cum au fost cheltuite sumele de bani primite ca bursă”, scrie în comunicatul de presă primit de EduPedu.

,,Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie”

De Rusalii, Radu Preda, la Biserica Sf. Apostol Andrei

,,Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie”

Duminică, 19 iunie 2016, de Rusalii, cuvântul de învățătură ne-a fost pus la suflet, la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Oradea, de către ,,teologul mărturisitor și teologul de atitudine Radu Preda", vorba părintelui vicar Vasile Bota.

,,E o zi de sărbătoare. Se încheie și un ciclu pascal care ne arată cum Hristos istoric intră în Ierusalim pentru a lăsa în locul său pe Sfântul Duh mângâietorul, tot în Ierusalim. E ziua pe care noi în Teologie și în interpretarea noastră curentă o numim ziua și sărbătoarea Sfântului Duh; când s-a întemeiat biserica, la propriu. Biserica se întemeiază într-o zi în care fiecare aude pe limba sa, pe sufletul său ceea ce are nevoie. Biserica nu se fundamentează pe un singur limbaj, pe o singură cultură, ci pe toate la un loc. E momentul Evangheliei în care toți înțelegeau ce le spuneau apostolii care vorbeau în limbi. Este momentul fondării, întemeierii bisericii lui Hristos, care vorbește fiecăruia pe limba, pe mintea, în cultura și datele lui personale.
Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie.
Marele și Sfântul Sinod Panortodox din insula Creta
Unul care se consumă chiar acum (16-26 iunie 2016 - n.n.), la mai puțin de 2.500 de kilometri depărtare, în insula grecească Creta, după o mie de ani. Aici are loc Marele și Sfântul Sinod Panortodox...
La Sinod sunt multe de discutat, multe, care însă, e adevărat, nu sunt lipsite de tensiuni, aceste discuții. Iată Patriarhia din Antiohia, alături de biserica ortodoxă georgiană, bulgară și rusă nu participă. Noi însă, ceilalți care participăm, inclusiv biserica noastră prin patriarhul Daniel și alți vreo 20 de ierarhi, suntem de părere că la dialog nu există alternativă. Acest sinod panortodox ne arată un lucru foarte important pe care ca teolog aș vrea să vi-l pun la suflet, și anume: Nu vă lăsați, ca să zic așa, tulburați de faptul că și biserica, în continuare, ca și acum 2.000 de ani, la Cincizecimea originală, are o dimensiune umană, care poate să aibă scăpări. Biserica nu este comuniunea sfinților în viață, este comuniunea sfinților care sunt deja în cer. Noi ne străduim să fim asemenea sfinților. Nu e un motiv de deznădejde, ci de reluare a luptei în fiecare zi și în primul rând în fiecare dintre noi, în sufletul nostru.
,,Biserica lui Hristos este vie"
Așadar, chiar dacă veți citi, veți auzi opinii care vor spune că biserica este în derivă, că nu-i comunitate, că sunt certuri, că există geopolitică, așa cum se spune mai nou pe la televiziuni, că rușii se luptă cu grecii și că noi, ca întotdeauna în istorie, cădem la mijloc, nu vă lăsați tulburați și influențați. Biserica lui Hristos este vie și faptul că iată după jumătate de mileniu, unii spun după o mie de ani, reușește să se reunească este un fapt minunat, pentru care trebuie să ne rugăm. Noi, de multe ori, așteptăm ca preoții, episcopii să se roage pentru noi laicii, dar haideți să facem și noi un efort să ne rugăm pentru stăpânii noștri duhovnicești, pentru părinții noștri, pentru păstorii noștri. Rugați-vă pentru episcopii noștri care sunt în Creta cu patriarhul, să le dea Dumnezeu cuget curat, să le dea inspirație, să le dea echilibru, să judece nu în termeni politici, ci în termeni eclesiastici. Să aibă în vedere interesul Evangheliei, iar  nu interesul nostru îmbrăcat în știu eu ce haină naționalistă. Hristos nu este român, bulgar sau rus. El ne reprezintă pe toți la un loc și ceva în plus. Faptul că suntem diferiți prin culturile noastre este un mare dar, nu trebuie să devină o piedică. Celebrăm în fiecare an de Rusalii mersul bisericii în istorie; e o zi istorică. Vreau să vă pun la suflet un alt tip de istorie, dacă tot suntem într-o zi istorică. Eu de câțiva ani sunt conducătorul unui institut care se ocupă de istoria recentă a României: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; o instituție guvernamentală care asta își propune: să readucă la lumină adevărata istorie petrecută în ultima jumătate de secol XX. Noi suntem cei care săpăm la propriu după morți, după victimele comunismului. Chiar și zilele acestea am găsit partizani uciși de Securitate într-o pădure (...). Noi suntem cei care îi trimitem în judecată pe torționari...
Am venit aici la Oradea de la Timișoara, unde ieri (sâmbătă - 18 iunie 2016 - n.n.) și alaltăieri s-au marcat 65 de ani de la Noaptea Rusaliilor a anului 1951, când într-o singură noapte 44.000 de români aveau să fie deportați din Banat, din Caraș și Mehedinți în Bărăgan, din aceștia 2.000 erau copii și din aceștia 10%, adică 200 de copii, aveau să moară în prima iarnă. Despre acest genocid al inocenților aproape că nimeni nu vorbește în România de astăzi. Cine erau acești români? O bună parte dintre ei erau basarabeni, care au intrat primii în contact cu armata sovietică, roșie, eliberatoare și care știau de ce sunt în stare bestiile ateismului bolșevic, apoi bănățenii autentici, oameni mai cu seamă cu bună stare, fruntașii comunităților lor. Ei trebuiau duși pentru că împiedicau colectivizarea, dădeau un exemplu de rezistență anticomunistă. Mai erau și minorități, nemți pur și simplu (...) și o comunitate destul de numeroasă de sârbi...
,,Suferința îndurată de români în timpul comunismului, ea însăși, este un patrimoniu"
Când au numărat vagoanele care au oprit la Călărași, lipseau cinci. Securiștii au mers pe firul trenului ca să vadă unde s-au oprit... Erau închise, zăvorâte, nu puteai coborî din ele. Acolo oamenii își transportau și animalele cu ei, ce aveau voie, o vacă, un măgar, un cal. Era un miros amestecat de cadavre de animale și de cadavre de oameni și un urlet din interior al celor care cereau să fie scăpați de acel infern. Șeful de securitate care coordona echipa și-a dat seama că e foarte greu să gestioneze situația și atunci, cu o simplă și înfiorătoare logică avea să dea comanda să se toarne benzină peste toate aceste vagoane, să se dea foc. Imaginați-vă un oficial al unui stat care ucide la întâmplare animale și oameni fără să clipească. Și aceasta ar trebui să facă parte din memoria noastră, a bisericii. Pentru că erau oameni, creștini, botezați, cu frică de Dumnezeu, frații noștri și surorile noastre. De altminteri, nu obosesc să spun că o țară nu are doar zăcăminte cum avem noi, nu are doar un patrimoniu lingvistic, nu are doar un patrimoniu arhitectural; îndrăznesc și o spun din ce în ce mai des că suferința îndurată de români în timpul comunismului, ea însăși este un patrimoniu. Cel ce nu știe să exploateze patrimoniul imaterial al suferinței nu va ști să exploateze nici patrimoniul material al bogățiilor naturale. Cine își ignoră înaintașii în suferința lor nu știe să-și construiască viitorul. Din această lecție putem învăța cel mai bine în astfel de momente, cum este cel al Rusaliilor, al momentului în care biserica, prin apostolii săi și prin slujitorii săi după aceea, vorbește fiecăruia pe limba și pe sufletul său. Așadar să ne rugăm și pentru cei care, fără să fi fost spovediți, fără să fi meritat o moarte atât de crâncenă; și ei sunt o mică parte, lista oficială a victimelor comunismului ajunge la 200.000, la care se adaugă alte sute de mii de care noi nu avem cum să ne documentăm statistic. Gândiți-vă că în spatele fiecărui deținut politic era familia acestuia; zeci de mii de români care au murit pe frontul de Est, la Cotul Donului sau la Stalingrad, prețul pe care l-a plătit România pentru libertatea de azi este enorm. Tot ce avem noi astăzi bun din câte sunt are la bază un sacrificiu pe care nu avem voie să-l întinăm fără să folosim libertatea așa cum trebuie.
Așa după cum le spun adesea studenților mei, unii au avut ,,ghinionul" să se nască unde nu trebuie și când nu trebuie. Fiți voi mai înțelepți, după cum spunea mitropolitul Bartolomeu, și folosiți această libertate cu gelozie. Folosiți-vă  libertatea deplin, dar astfel încât la momentul socotelilor cu viața să nu vă pară rău, dar nici rușine. Marea artă a creștinului nu este să evite greutățile pentru că biserica nu este o mare companie de asigurări, nici de boală, nici de incendiu, nici de hoți, ci marea artă de a fi creștin e de a ști cum să înțelegi și mai cu seamă cum să-ți asumi încercările prin care treci. Și mai cu seamă în cazul acestui patrimoniu imaterial al suferinței. Marea artă a creștinului e să nu uite. Nu întâmplător noi toată Liturghia facem un proces de anamneză, de readucere aminte. Să fim treji în amintire, în memorie!"
Ovidiu Dan

Trimite email

Tuesday, 6 June 2023