Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie”

De Rusalii, Radu Preda, la Biserica Sf. Apostol Andrei

,,Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie”

Duminică, 19 iunie 2016, de Rusalii, cuvântul de învățătură ne-a fost pus la suflet, la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Oradea, de către ,,teologul mărturisitor și teologul de atitudine Radu Preda", vorba părintelui vicar Vasile Bota.

,,E o zi de sărbătoare. Se încheie și un ciclu pascal care ne arată cum Hristos istoric intră în Ierusalim pentru a lăsa în locul său pe Sfântul Duh mângâietorul, tot în Ierusalim. E ziua pe care noi în Teologie și în interpretarea noastră curentă o numim ziua și sărbătoarea Sfântului Duh; când s-a întemeiat biserica, la propriu. Biserica se întemeiază într-o zi în care fiecare aude pe limba sa, pe sufletul său ceea ce are nevoie. Biserica nu se fundamentează pe un singur limbaj, pe o singură cultură, ci pe toate la un loc. E momentul Evangheliei în care toți înțelegeau ce le spuneau apostolii care vorbeau în limbi. Este momentul fondării, întemeierii bisericii lui Hristos, care vorbește fiecăruia pe limba, pe mintea, în cultura și datele lui personale.
Mi-am propus să vă prezint două momente de istorie.
Marele și Sfântul Sinod Panortodox din insula Creta
Unul care se consumă chiar acum (16-26 iunie 2016 - n.n.), la mai puțin de 2.500 de kilometri depărtare, în insula grecească Creta, după o mie de ani. Aici are loc Marele și Sfântul Sinod Panortodox...
La Sinod sunt multe de discutat, multe, care însă, e adevărat, nu sunt lipsite de tensiuni, aceste discuții. Iată Patriarhia din Antiohia, alături de biserica ortodoxă georgiană, bulgară și rusă nu participă. Noi însă, ceilalți care participăm, inclusiv biserica noastră prin patriarhul Daniel și alți vreo 20 de ierarhi, suntem de părere că la dialog nu există alternativă. Acest sinod panortodox ne arată un lucru foarte important pe care ca teolog aș vrea să vi-l pun la suflet, și anume: Nu vă lăsați, ca să zic așa, tulburați de faptul că și biserica, în continuare, ca și acum 2.000 de ani, la Cincizecimea originală, are o dimensiune umană, care poate să aibă scăpări. Biserica nu este comuniunea sfinților în viață, este comuniunea sfinților care sunt deja în cer. Noi ne străduim să fim asemenea sfinților. Nu e un motiv de deznădejde, ci de reluare a luptei în fiecare zi și în primul rând în fiecare dintre noi, în sufletul nostru.
,,Biserica lui Hristos este vie"
Așadar, chiar dacă veți citi, veți auzi opinii care vor spune că biserica este în derivă, că nu-i comunitate, că sunt certuri, că există geopolitică, așa cum se spune mai nou pe la televiziuni, că rușii se luptă cu grecii și că noi, ca întotdeauna în istorie, cădem la mijloc, nu vă lăsați tulburați și influențați. Biserica lui Hristos este vie și faptul că iată după jumătate de mileniu, unii spun după o mie de ani, reușește să se reunească este un fapt minunat, pentru care trebuie să ne rugăm. Noi, de multe ori, așteptăm ca preoții, episcopii să se roage pentru noi laicii, dar haideți să facem și noi un efort să ne rugăm pentru stăpânii noștri duhovnicești, pentru părinții noștri, pentru păstorii noștri. Rugați-vă pentru episcopii noștri care sunt în Creta cu patriarhul, să le dea Dumnezeu cuget curat, să le dea inspirație, să le dea echilibru, să judece nu în termeni politici, ci în termeni eclesiastici. Să aibă în vedere interesul Evangheliei, iar  nu interesul nostru îmbrăcat în știu eu ce haină naționalistă. Hristos nu este român, bulgar sau rus. El ne reprezintă pe toți la un loc și ceva în plus. Faptul că suntem diferiți prin culturile noastre este un mare dar, nu trebuie să devină o piedică. Celebrăm în fiecare an de Rusalii mersul bisericii în istorie; e o zi istorică. Vreau să vă pun la suflet un alt tip de istorie, dacă tot suntem într-o zi istorică. Eu de câțiva ani sunt conducătorul unui institut care se ocupă de istoria recentă a României: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; o instituție guvernamentală care asta își propune: să readucă la lumină adevărata istorie petrecută în ultima jumătate de secol XX. Noi suntem cei care săpăm la propriu după morți, după victimele comunismului. Chiar și zilele acestea am găsit partizani uciși de Securitate într-o pădure (...). Noi suntem cei care îi trimitem în judecată pe torționari...
Am venit aici la Oradea de la Timișoara, unde ieri (sâmbătă - 18 iunie 2016 - n.n.) și alaltăieri s-au marcat 65 de ani de la Noaptea Rusaliilor a anului 1951, când într-o singură noapte 44.000 de români aveau să fie deportați din Banat, din Caraș și Mehedinți în Bărăgan, din aceștia 2.000 erau copii și din aceștia 10%, adică 200 de copii, aveau să moară în prima iarnă. Despre acest genocid al inocenților aproape că nimeni nu vorbește în România de astăzi. Cine erau acești români? O bună parte dintre ei erau basarabeni, care au intrat primii în contact cu armata sovietică, roșie, eliberatoare și care știau de ce sunt în stare bestiile ateismului bolșevic, apoi bănățenii autentici, oameni mai cu seamă cu bună stare, fruntașii comunităților lor. Ei trebuiau duși pentru că împiedicau colectivizarea, dădeau un exemplu de rezistență anticomunistă. Mai erau și minorități, nemți pur și simplu (...) și o comunitate destul de numeroasă de sârbi...
,,Suferința îndurată de români în timpul comunismului, ea însăși, este un patrimoniu"
Când au numărat vagoanele care au oprit la Călărași, lipseau cinci. Securiștii au mers pe firul trenului ca să vadă unde s-au oprit... Erau închise, zăvorâte, nu puteai coborî din ele. Acolo oamenii își transportau și animalele cu ei, ce aveau voie, o vacă, un măgar, un cal. Era un miros amestecat de cadavre de animale și de cadavre de oameni și un urlet din interior al celor care cereau să fie scăpați de acel infern. Șeful de securitate care coordona echipa și-a dat seama că e foarte greu să gestioneze situația și atunci, cu o simplă și înfiorătoare logică avea să dea comanda să se toarne benzină peste toate aceste vagoane, să se dea foc. Imaginați-vă un oficial al unui stat care ucide la întâmplare animale și oameni fără să clipească. Și aceasta ar trebui să facă parte din memoria noastră, a bisericii. Pentru că erau oameni, creștini, botezați, cu frică de Dumnezeu, frații noștri și surorile noastre. De altminteri, nu obosesc să spun că o țară nu are doar zăcăminte cum avem noi, nu are doar un patrimoniu lingvistic, nu are doar un patrimoniu arhitectural; îndrăznesc și o spun din ce în ce mai des că suferința îndurată de români în timpul comunismului, ea însăși este un patrimoniu. Cel ce nu știe să exploateze patrimoniul imaterial al suferinței nu va ști să exploateze nici patrimoniul material al bogățiilor naturale. Cine își ignoră înaintașii în suferința lor nu știe să-și construiască viitorul. Din această lecție putem învăța cel mai bine în astfel de momente, cum este cel al Rusaliilor, al momentului în care biserica, prin apostolii săi și prin slujitorii săi după aceea, vorbește fiecăruia pe limba și pe sufletul său. Așadar să ne rugăm și pentru cei care, fără să fi fost spovediți, fără să fi meritat o moarte atât de crâncenă; și ei sunt o mică parte, lista oficială a victimelor comunismului ajunge la 200.000, la care se adaugă alte sute de mii de care noi nu avem cum să ne documentăm statistic. Gândiți-vă că în spatele fiecărui deținut politic era familia acestuia; zeci de mii de români care au murit pe frontul de Est, la Cotul Donului sau la Stalingrad, prețul pe care l-a plătit România pentru libertatea de azi este enorm. Tot ce avem noi astăzi bun din câte sunt are la bază un sacrificiu pe care nu avem voie să-l întinăm fără să folosim libertatea așa cum trebuie.
Așa după cum le spun adesea studenților mei, unii au avut ,,ghinionul" să se nască unde nu trebuie și când nu trebuie. Fiți voi mai înțelepți, după cum spunea mitropolitul Bartolomeu, și folosiți această libertate cu gelozie. Folosiți-vă  libertatea deplin, dar astfel încât la momentul socotelilor cu viața să nu vă pară rău, dar nici rușine. Marea artă a creștinului nu este să evite greutățile pentru că biserica nu este o mare companie de asigurări, nici de boală, nici de incendiu, nici de hoți, ci marea artă de a fi creștin e de a ști cum să înțelegi și mai cu seamă cum să-ți asumi încercările prin care treci. Și mai cu seamă în cazul acestui patrimoniu imaterial al suferinței. Marea artă a creștinului e să nu uite. Nu întâmplător noi toată Liturghia facem un proces de anamneză, de readucere aminte. Să fim treji în amintire, în memorie!"
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 10:15:25 Ora standard a Europei de Est