Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Mircea Dumitru a preluat mandatul de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Vineri, 8 iulie,

Mircea Dumitru a preluat mandatul de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Noul ministru desemnat al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, a preluat vineri, 8 iulie 2016, de la fostul titular al postului, Adrian Curaj, mandatul de ministru în cadrul unei ceremonii de predare-primire desfăşurate la sediul Ministerului Educaţiei.

Cu acest prilej, noul ministrul Mircea Dumitru a prezentat succint priorităţile mandatului, iar fostul ministru Adrian Curaj, o sinteză a raportului de activitate pe care îl regăsiţi ataşat.
Vă prezentăm în cele ce urmează transcrierea integrală a declaraţiilor făcute de cei doi demnitari.
Transcrierea declaraţiilor susţinute de domnii Adrian Curaj şi Mircea Dumitru în cadrul ceremoniei de predare/preluare a mandatului de ministru al Educaţiei
Mirabela Amarandei (purtător de cuvânt Ministerul Educaţiei): Buna ziua! Mulţumim pentru prezenţă şi interes. Aşa cum v-am anunţat în invitaţia pe care am transmis-o în cursul zilei de ieri, ne aflăm la ceremonia de predare/primire a mandatului de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice între domnul ministru Adrian Curaj şi domnul ministru Mircea Dumitru. Ceremonia este prevăzută să înceapă cu semnarea procesului verbal de predare-primire, după care urmează declaraţiile celor doi demnitari. Vă rog, domnilor miniştri!
Mircea Dumitru: Bună ziua! Vreau să vă spun că astăzi am avut o discuţie cu domnul profesor Adrian Curaj, care până ieri a fost ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în care am trecut în revistă problemele curente ale ministerului şi, în plus faţă de procedurile care deja erau cunoscute şi aplicate, un element absolut de noutate este acela că domnia sa ne-a transmis, într-un mod foarte documentat şi detaliat absolut toate temele, toate proiectele, programele şi dosarele... Şi sunt destul de multe. Poate vom avea timp să facem şi un mic rezumat al acestor programe care au fost elaborate şi care au fost puse în lucru în aceste şase luni de mandat ale domnului profesor Curaj.
Aceasta arată că în momentul de faţă ministerul poate să facă o tranziţie normală, că nu ne propunem din start să luăm toate lucrurile de la început, ci vrem să continuăm acele lucruri bune care au fost făcute până în momentul de faţă, să urgentăm, să accelerăm, în măsura în care şi regulile de procedură şi toate metodologiile fac posibile aceste lucruri, să urgentăm anumite chestiuni care nu au fost făcute probabil în acele termene pe care le aşteptaţi dumneavoastră şi, în general, ca în aceste şase luni, timp în care voi avea acest mandat la Ministerul Educaţiei, să putem să rezolvăm câteva dintre problemele presante şi urgente ale sistemului.  Ca să nu irosim prea mult timp aş vrea să intrăm efectiv în procedura pe care am anunţat-o, în ceea ce ne propunem să facem la această conferinţă de presă şi am să-l rog şi pe profesorul Adrian Curaj să vă spună câteva cuvinte, după care vom semna acest protocol de predare-primire.
 Adrian Curaj: Mulţumesc, domnule ministru! Sunt la încheierea unui mandat şi aş vrea să punctez câteva lucruri. Eu vă mulţumesc tuturor pentru prezenţa dumneavoastră aici la ceremonia de predare/primire. E important pentru că e mandatul de ministru al Educaţiei. Pentru mine a fost o onoare, responsabilitate deopotrivă, să-mi pot pune întreaga energie în slujba educaţiei, ştiinţei şi inovării. Am pornit în tot mandatul meu de la credinţa că sistemul de educaţie, ştiinţă şi inovare au nevoie de credibilitate, stabilitate şi respect. Am considerat că încrederea în sistem şi într-o instituţie publică se construieşte prin responsabilitate şi transparenţă şi de aceea am publicat date, documente şi informaţii care până la momentul 2016 nu erau cunoscute, deşi poate unele dintre ele existau. Mi-am dorit un minister mai dinamic şi prietenos cu cetăţeanul care să ţină cont de opiniile tuturor celor implicaţi, să comunice mai transparent... Am generat, de asemenea, destul de multe consultări publice şi grupuri de lucru, astfel încât deciziile să fie bazate atât pe evidenţe, cât şi pe dialog. Până la urmă, noul site, cel operaţional în variantă beta, reflectă această abordare! Şi aş vrea acum să punctez câteva lucruri la încheiere de mandat, lucruri pe care consider că le-am făcut împreună cu echipa mea.
 Pentru sistemul preuniversitar eforturile au fost în jurul noului plan-cadru pentru gimnaziu, iar grupurile interdisciplinare îşi vor începe activitatea în curând, conform programului. Avem o abordare foarte transparentă şi puternică legată de concursurile de inspectori şcolari generali, adjuncţi sau directori. S-au încheiat, avem mesaje foarte bune referitor la noul mod de selecţie şi la concursurile organizate şi ne-am pus problema ce facem cu manualele de a XI-a şi a XII-a. Aici este un proces în derulare şi elevii vor avea manuale în toamnă, prima dată după ani mulţi. Am lucrat intens la metodologia organizării concursurilor de directori de şcoli şi cred că aici este de punctat noutatea, la nivel de sistem public, şi anume că toţi care doresc să participe la concursul de director vor da un test cognitiv. Avem un Statut al elevului în dialog, a generat destul de multe emoţii şi este bine că este aşa şi am concretizat dialogul legat de învăţământul profesional-dual. Există o serie de recomandări pe termen scurt, până la începutul şcolii, pe următoarele şase luni şi pe termen mai lung: cum anume putem face ca acest subiect atât de lăsat deoparte în ultimii ani să devină realitate şi să avem un sistem profesional-dual care să asigure competenţele necesare absolvenţilor noştri pentru piaţa muncii?
Pentru învăţământul superior au fost câteva elemente importante legate de transparenţă şi evidenţă a datelor. Ştiţi bine că Registrul Matricol Unic este funcţional acum şi este frumos în noul site să vedeţi cum arată fiecare pentru universitate în parte şi la nivelul ţării distribuţia studenţilor de anul I, de unde vin pentru fiecare universitate în parte şi asta e legat de transparenţă şi e un lucru bine făcut. Sper să continue şi o să continue, credem noi. Avem o ofertă educaţională mai bine reflectată, e-portalul „Study in Romania", toate programele de studii care asigură acces tuturor studenţilor din România, cât şi a studenţilor străini. E legat de internaţionalizarea învăţământului superior, e funcţional şi aveţi informaţia acolo. Avem o metodologie clară de finanţare a învăţământului superior, bazată pe performanţă (aici a fost, de asemenea, destul de mare efortul făcut) şi de asemenea o dezvoltare instituţională bazată pe finalităţi şi pe proiecte. E prima dată când se întâmplă lucrul acesta. La sfârşitul lunii iulie, toate universităţile, conform contractului, trebuie să-şi prezinte autoevaluarea şcolilor doctorale. Ele vor fi făcute publice. Din punct de vedere al CNATDCU, există un cadru legal şi există un cadru instituţional. Ambele sunt funcţionale şi foarte pragmatic construite.
 Pentru cercetare este vorba de creşterea bugetului. Nu e numai meritul meu, este meritul întregului guvern, dar este important că o dată cu această creştere de 33% a bugetului de cercetare, intrăm pe traiectoria potrivită ca în 2020 să răspundem ţintei pe care România şi-a stabilit-o pentru Strategia 2020. Avem o situaţie bună, cred eu, pentru că la preluarea mandatului, Planul naţional de cercetare-dezvoltare 2014-2020 nu era operaţionalizat, avea o întârziere mare. Acum sunt operaţionale 16 programe, 14 sunt în competiţie, s-au primit 14.000 de aplicaţii. Asta înseamnă că se poate operaţionaliza rapid şi da acces la resurse pe bază de competiţie. Bineînţeles, nu pot să nu menţionez lansarea conceptului şi a competiţiei internaţionale de dezvoltare urbană „Valea laserilor, ţara luminilor", în jurul a ceea ce se întâmplă ca cercetare tehnologică şi unicitate în Măgurele. Mai sunt multe alte lucruri dar nu este locul şi rolul acum. Raportul pe care l-am pregătit la încheiere de mandat, aşa cum am pregătit şi un raport de şase luni, va fi disponibil, electronic, pe site.   Eu vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat în această perioadă: studenţi, profesori din învăţământul preuniversitar şi profesori universitari, elevi, părinţi, membrii comunităţii ştiinţifice, societăţii civile, colegi din minister şi în mod deosebit echipei mele. Am putut face acest lucru pentru că am fost o echipă şi ţin foarte mult la acest lucru. Trebuie să mulţumesc premierului Dacian Cioloş pentru că mi-a acordat încredere şi să mulţumesc colegilor din guvern pentru o muncă de echipă. Le doresc mult succes în proiectele destinate unei Românii competitive. Cred în oameni şi în determinarea lor în a-şi pune inteligenţa, puterea şi capacitatea de muncă pentru proiecte de dezvoltare a unei Românii puternice, o Românie educată. Vă mulţumesc mult!
Mirabela Amarandei: Mulţumim domnului ministru Adrian Curaj pentru succinta trecere în revistă a mandatului său de ministru al Educaţiei. Îl invit pe domnul ministru Mircea Dumitru să ia cuvântul.
 Mircea Dumitru: Aş vrea şi eu să adresez felicitări ministrului Curaj şi echipei domniei sale pentru activitatea consistentă pe care a depus-o în aceste şase luni de mandat. În ceea ce priveşte tranziţia şi ceea ce urmărim să facem până la sfârşitul anului, trebuie spus că ne vom concentra asupra unora dintre temele care deja au fost evocate aici, a unora dintre liniile de acţiune pe care domnul profesor Adrian Curaj ni le-a prezentat. Suntem foarte interesaţi ca CNATDCU, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, să funcţioneze şi să aplice toate regulamentele şi toate procedurile care sunt în vigoare acum, în aşa fel încât să avem soluţii coerente, consistente şi credibile pentru evaluarea şcolilor doctorale. Faza în care ne aflăm în momentul de faţă şi care trebuie să se încheie la sfârşitul acestei luni este aceea a autoevaluărilor pe care le vor face aceste şcoli. Trebuie să trecem la o fază care să certifice valoarea studiilor doctorale în universităţile din România, pe baza unei metodologii la care în momentul de faţă s-a angajat să lucreze CNATDCU.
În acelaşi timp, pentru învăţământul superior este esenţial ca în următoarele luni să clarificăm care este nevoia financiară. Este nevoie evident de o rectificare bugetară, pentru că altfel universităţile din România şi nu am în vedere doar pe unele dintre ele, ci întregul sistem de învăţământ superior nu va putea să funcţioneze aşa cum ne dorim. Şi aceasta pentru că în ultimile luni universităţile au fost obligate să aplice soluţiile legale care au condus la un angajament financiar mult mai ridicat, aproape cu 30% în plus pentru plata salariilor, unor drepturi salariale care sunt normale, în acord cu legea, dar toate aceste salarii au fost plătite doar din veniturile extrabugetare ale universităţilor. Până în momentul de faţă niciuna dintre universităţi nu a primit niciun fel de compensaţie de la bugetul de stat. Este absolut obligatoriu ca în luna aceasta sau în luna următoare să clarificăm acest aspect esenţial. În privinţa învăţământului preuniversitar, cu siguranţă mă voi folosi de expertiza secretarilor de stat şi a celor care în momentul de faţă coordonează şi care cunosc foarte bine situaţia din şcoala românească. Credem că este foarte important să dăm un semnal consistent asupra nevoii de a susţine prin investiţii şi prin planuri importante învăţământul din mediul rural în primul rând, în aşa fel încât să stopăm acest fenomen îngrijorător din punct de vedere social şi economic al abandonului şcolar la vârste foarte timpurii.
 De asemenea, este foarte important să gândim şi să ducem până la capăt un proiect care există deja - al şcolilor profesionale şi tehnice, acel VET care există în momentul de faţă sub forma unui proiect. Domnul profesor Curaj mi-a prezentat dosarul acestui proiect. Cred că putem în momentul de faţă să trecem la aplicarea lui, fiind foarte important în combinaţie cu structura aceasta de învăţământ dual, fiind foarte importantă ca alternativă, ca o altă rută pentru tinerii elevi de a putea accede la educaţie şi de a avea anumite diplome în acord cu ceea ce îşi doresc să studieze, cu capacitatea pe care o au pentru studiu şi cu talentul pe care-l au pentru a se putea forma din punct de vedere profesional. Credem că a insista numai asupra unui învăţământ teoretic care nu este cuplat cu nevoile economiei şi societăţii româneşti nu reprezintă o soluţie. Vedem foarte bine că în ultimii ani, mai ales la evaluările naţionale, la bacalaureat, rezultatele sunt complet nesatisfăcătoare şi trebuie să gândim o formulă care să fie mult mai coerentă şi mult mai consistentă în raport şi cu nevoile noastre economice şi sociale. De altminteri, astfel de formule funcţionează foarte bine în multe ţări din Europa şi nu văd de ce nu am putea să încercăm la noi în ţară să readucem în atenţie nevoia acestui gen de învăţământ.
În privinţa cercetării, cred că este extrem de important să continuăm bunele practici care deja există, aceste aplicaţii pentru granturi care se fac în momentul de faţă potrivit unor metodologii cunoscute, există o transparenţă, cred eu, totală, în momentul de faţă, cu privire la felul în care sunt selectate proiectele, care sunt criteriile, care sunt standardele. Ceea ce credem însă, şi vin aici şi cu experienţa mea de rector al Universităţii din Bucureşti, este că trebuie să gândim un sistem în aşa fel încât finanţarea cercetării să fie mai stabilă, mai predictibilă şi în universităţile din România într-un mod analog cu felul în care se face investiţia în cercetare pentru institutele din reţeaua Academiei Române şi pentru institutele naţionale. Sunt convins că vom putea veni cel puţin cu o temă importantă în dezbatere, pe care o vom anunţa în mod public şi o vom propune şi Consiliului Naţional al Rectorilor, în aşa fel încât şi universităţile din România, care au vocaţie reală pentru cercetare, să poată în viitorul apropiat să folosească resursele financiare şi instituţionale de care au nevoie. Sigur că am nevoie de câteva zile, din păcate n-am la dispoziţie această resursă, luxul acesta de a spune că am nevoie de mai mult timp pentru a mă familiariza cu toată complexitatea activităţii din Ministerul Educaţiei... Este un minister în care sunt foarte multe lucruri conectate la toate celelalte sectoare ale activităţii noastre economice şi sociale, deci este un minister la care se uită absolut toţi oamenii din România, pentru că fiecare dintre noi, toate familiile au cel puţin un copil sau pe cineva care este în legătură cu şcoala şi atunci este foarte natural, foarte legitim ca toată lumea să fie interesată de ceea ce se întâmplă în acest minister. Prin urmare, şi pentru mine va fi o răspundere foarte mare, timpul pe care-l am la dispoziţie fiind de cel mult 6 luni, mă voi concentra asupra unor teme pe care le voi anunţa. Vom avea sesiuni de felul acesta de comunicare cu presa în fiecare săptămână, comunicăm foarte bine şi foarte repede care sunt intenţiile noastre, care sunt problemele noastre şi în felul acesta să ne putem baza şi pe reacţiile foarte fireşti ale presei, ale mediilor de informare şi ale comunităţii... Vă mulţumesc foarte mult!
 Mirabela Amarandei: Mulţumesc domnului Mircea Dumitru pentru prezentarea priorităţilor mandatului domniei sale de ministru al Educaţiei. Aşteptăm două întrebări din partea presei pentru fiecare ministru, după care vom semna protocolul de predare-primire. Vă rog.
Întrebare: În ce stadiu se află dosarul de plagiat al lui Victor Ponta şi dacă este adevărat că alte nouă persoane au cerut retragerea titlului de doctor... Ce se întâmplă în cazul lor?
Mircea Dumitru: În momentul de faţă vă pot spune că am primit o adresă din partea Ministerului Educaţiei, adresa a fost transmisă ieri, prin care ni se aduce la cunoştinţă... Adresa mi-a fost transmisă în calitatea pe care am avut-o până ieri de rector al Universităţii Bucureşti, eu am transmis CNATDCU solicitarea Universităţii din Bucureşti de retragere a titlului şi adresa primită acum de la Ministerul Educaţiei ne confirmă faptul că votul din CNATDCU, care a fost dat cu mare majoritate, este acela de a retrage titlul de doctor lui Victor Viorel Ponta. Din punct de vedere procedural, domnul Ponta are acum la dispoziţie 10 zile pentru a depune o contestaţie...
Întrebare: Ce s-a întâmplat până acum? Au trecut deja  cinci zile.
Mircea Dumitru: Adresa este din 7 iulie, de ieri. Începând din 7 iulie, are dreptul să facă o contestaţie într-un interval de 10 zile. Dacă va fi făcută această contestaţie, CNATDCU trebuie să o evalueze şi să dea un verdict final pe această contestaţie şi în funcţie de acest verdict, cu avizul Direcţiei Juridice a ministerului, ministrul Educaţiei în funcţie, adică eu însumi, voi semna ordinul prin care se revocă acest titlu.
Întrebare: Şi în cazul celor 9?
Mircea Dumitru: Noul regulament al CNATDCU prevede faptul că tot această structură, prin comisiile de specialitate, trebuie să se pronunţe asupra existenţei sau inexistenţei a unui malpraxis academic în tezele de doctorat. Pentru moment, regulamentul nu ne permite ca doar pe baza unei renunţări unilaterale din partea persoanelor în cauză să putem retrage titlurile respective.
Întrebare: Nici dacă persoana respectivă recunoaşte că a încălcat normele academice?
Mircea Dumitru: Nici măcar în acea situaţie. Poate să recunoască dar trebuie ca verdictul să fie dat de CNATDCU.
Întrebare: Deci este nevoie de o analiză.
Mircea Dumitru: Este nevoie de o analiză care va fi făcută foarte rapid.
Biroul de comunicare
Trimite email
miercuri, 24 aprilie 2024, 18:11:39 Ora de vară a Europei de Est