Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII)

Vineri, sâmbătă și duminică,

Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII)

Domnul director Aurel Chiriac a adus din nou vestiții meșteri populari în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea.

Timp de trei zile, ieri, astăzi și mâine (15-17 iulie 2016), îi veți putea vedea, cerceta și bucura, admirându-le și cumpărându-le marfa, rodul minții, imaginației și trudei mâinilor lor. Ne-am bucurat ieri să-i reîntâlnim pe veteranii și abonații târgului orădean, dar și pe mulți alții, mai noi, din toate zonele țării și de peste hotare, din Serbia și Camerun...
Domnul director Aurel Chiriac ni l-a prezentat pe bunul său prieten din Serbia, domnul Javor Rașaiski, directorul Muzeului din Vârșeț, însoțit, anul acesta, de doctorul Corneliu Zeana.
Primii pe care i-am reperat pe aleea principală au fost soții Brânda din Beiuș, alături de un mare artist orădean, artist între artiști, dl Radu Tîrnovean.
Din Paltinu Sucevei au venit cu ouă încondeiate, țesături, costume populare, opinci și țoale Aurica Aneci, Aurelia Ciuverca și Rodica Bărdăhan. Produsul cel mai nou, vedetă între ouă, este oul de lemn încondeiat în relief. Sucevencele țin să-l felicite și să-i mulțumească domnului director Aurel Chiriac pentru bunele obiceiuri și rânduieli instituite, pentru primire, ospitalitate și masă, pentru tratația care li se acordă la Oradea meșterilor populari. ,,Doar la Iași am mai fost tratați atât de bine până mai ieri"..., a adăugat doamna Aurica. Zizica Mihai Stoicescu din Câmpulung Muscel (Argeș) este pentru prima oară, deși colindă târgurile de 15 ani. Acum a primit undă verde (invitație) de la domnul director.,,Lucrând la o fabrică de mobilă, mi-am descoperit harul la vârsta de 27 de ani. De atunci am pornit să sculptez în lemn și în scoarță de plop, iar de vreo zece ani și pictez. Mă simt o norocoasă, mulțumită și împlinită când lucrez. Acum am în lucru o ramă unde voi așeza fotografia unei muscelence, așa cum am făcut-o cu Regina Maria". De vreo 12-13 ani ne onorează târgul și Vasile Borodi din Sârbi, Budești, Nr. 180 (jud. Maramureș), cu pălării de paie oșenești și talaz, precum și papuci de casă din lână... Doamna Floare Codoban din Lazuri de Roșia și-a păstrat același loc în târg pe care l-a ocupat atâția ani alături de soțul său Dorel, vestitul făuritor de viori cu goarnă. ,,Acum atelierul e pustiu, nu are cine să-i ia locul. Nu vrea nimeni să-i continue meșteșugul, iar în memoria lui am înființat Pensiunea Dorel Codoban, cu opt camera și 20 de locuri, unde îi aștept pe toți cei ce vor să petreacă zile de vacanță în frumoasa zonă a Roșiei, nu departe de Moara de apă și alte frumuseți tradiționale nepieritoare". Dumneaei se îndeletnicește cu țesutul în război. ,,De la 12 ani am învățat să țes în război tot felul de țesături, costume populare, față de masă, ștergare și străiți, opincile cărora le fac prezentare la târg sunt de la Nimăiești. Vreau să vă arăt ceva (scoate un ziar și ne arată o poză, alături de pliantul pensiunii sale). Acest parlamentar, Emilian Pavel, și-a luat cămașa pentru nunta sa, din 14 noiembrie 2015, de la mine". La standul alăturat ne-am revăzut cu doamna învățătoare Ileana Vlad, din Sînmartin, cu icoanele sale, pe care le-a înmulțit de când e pensionară și a scris și o carte, iar poeziile au rămas plăcuta sa zăbavă. Alexandru Rotar, din Târgu Mureș, e ,,sculptor și pictor" în sticlă, el o topește și o modelează precum argila, după bunul său plac, pe loc, la peste 1.600 de grade. De 42 de ani prelucrează sticla, stând ore în șir în atelier și lucrând cu migală și pasiune, dorind să nu lase să moară un asemenea meșteșug nobil moștenit de la părinți, bunici și străbunici... ,,Acesta este o muncă cinstită, creatoare și mândră, nu e comerț și nu știu cine are interesul să se piardă, desființând toate fabricile". Maria Crișan, din Minerău (Arad) era ,,curtată" pentru bijuteriile sale artistice superbe. Doamna Suciu Veturia, din Cojocna, Cluj, se ține bine și vorbește ca un fiscarăș la cei peste 80 de ani. În 2003 a scos o carte pe care ne-a prezentat-o; e un fel de monografie: ,,Cojocna - mărturii etnografice de pe plaiuri someșene"; iar în carte ne arată diploma cu care se mândrește. În 1999, dl Corneliu Bucur, directorul Muzeului Astra din Sibiu, i-a înmânat Diploma Academiei Artelor Tradiționale din România. Gyorfi Domokos din Corund (Harghita) a lăsat pe mâini bune și tinere meșteșugul olăritului. Sculptorul George Marincu, din comuna Valu lui Traian (Constanța) e pentru a IV-a oară la Oradea și se simte excelent, fiind găzduit regește de Florin și Mona Ghișe care i-au lăsat pe mână apartamentul. L-am găsit sculptând în tei și făcând glume, așa cum l-am cunoscut cu ani în urmă, o minte sclipitoare și un spirit incendiar. Maria Morar  a venit cu zeci de ii din Salva (Bistrița-Năsăud). Bokos Ladislau, din Oradea, a adus viori pe care le păstrează în taină, copii ale vestitelor viori autentice... Rodica și Bianca ne fac cunoștință cu un dac veritabil, zic ele, după căciula pe care o poartă. E un tinerel frumușel de vreo 25 de ani, țesător și ,,erou" de filme, din Șebiș (Arad), pe numele său Alexandru Pop, prezent la târg alături de colega de asociație, Leontina Prodan.  Ei deapănă în filme documentare, pe care le vor nemuritoare, inul, cânepa și bumbacul. ,,Știați că cea mai veche plantă cultivată pe Pământ este cânepa? " citim în pliantul lor. După ,,Povestea firului de ață", urmează ,,Povestea firului de cânepă", ne asigură Alex, cel de-al doilea film în care joacă dacul liber din fața noastră.
Dar câte nu am mai avea să vă spunem despre alți și alți vestiți meșteri, membri ai Asociației meșterilor populari din Bucovina prezenți la Oradea (Bărdăhan Condurache și Rodica, Cramariuc Florin, Mihalachi Iulian sau Marian Viorel, cu ale sale linguri românești, cu simboluri rare și vechi (milenare), susține domnia sa; ,,simbolul solar reprezintă divinitatea și se pune pe obiecte cu scopul de a-l proteja pe cel ce folosește obiectul respectiv", ne asigură domnul Marian Viorel (din Fălticeni).
Ca să aflați și să vedeți mai multe, poftiți, astăzi și mâine, la târg!
Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (82 de poze), accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII).  

Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 02:34:34 Ora de vară a Europei de Est