Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII)

Vineri, sâmbătă și duminică,

Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII)

Domnul director Aurel Chiriac a adus din nou vestiții meșteri populari în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea.

Timp de trei zile, ieri, astăzi și mâine (15-17 iulie 2016), îi veți putea vedea, cerceta și bucura, admirându-le și cumpărându-le marfa, rodul minții, imaginației și trudei mâinilor lor. Ne-am bucurat ieri să-i reîntâlnim pe veteranii și abonații târgului orădean, dar și pe mulți alții, mai noi, din toate zonele țării și de peste hotare, din Serbia și Camerun...
Domnul director Aurel Chiriac ni l-a prezentat pe bunul său prieten din Serbia, domnul Javor Rașaiski, directorul Muzeului din Vârșeț, însoțit, anul acesta, de doctorul Corneliu Zeana.
Primii pe care i-am reperat pe aleea principală au fost soții Brânda din Beiuș, alături de un mare artist orădean, artist între artiști, dl Radu Tîrnovean.
Din Paltinu Sucevei au venit cu ouă încondeiate, țesături, costume populare, opinci și țoale Aurica Aneci, Aurelia Ciuverca și Rodica Bărdăhan. Produsul cel mai nou, vedetă între ouă, este oul de lemn încondeiat în relief. Sucevencele țin să-l felicite și să-i mulțumească domnului director Aurel Chiriac pentru bunele obiceiuri și rânduieli instituite, pentru primire, ospitalitate și masă, pentru tratația care li se acordă la Oradea meșterilor populari. ,,Doar la Iași am mai fost tratați atât de bine până mai ieri"..., a adăugat doamna Aurica. Zizica Mihai Stoicescu din Câmpulung Muscel (Argeș) este pentru prima oară, deși colindă târgurile de 15 ani. Acum a primit undă verde (invitație) de la domnul director.,,Lucrând la o fabrică de mobilă, mi-am descoperit harul la vârsta de 27 de ani. De atunci am pornit să sculptez în lemn și în scoarță de plop, iar de vreo zece ani și pictez. Mă simt o norocoasă, mulțumită și împlinită când lucrez. Acum am în lucru o ramă unde voi așeza fotografia unei muscelence, așa cum am făcut-o cu Regina Maria". De vreo 12-13 ani ne onorează târgul și Vasile Borodi din Sârbi, Budești, Nr. 180 (jud. Maramureș), cu pălării de paie oșenești și talaz, precum și papuci de casă din lână... Doamna Floare Codoban din Lazuri de Roșia și-a păstrat același loc în târg pe care l-a ocupat atâția ani alături de soțul său Dorel, vestitul făuritor de viori cu goarnă. ,,Acum atelierul e pustiu, nu are cine să-i ia locul. Nu vrea nimeni să-i continue meșteșugul, iar în memoria lui am înființat Pensiunea Dorel Codoban, cu opt camera și 20 de locuri, unde îi aștept pe toți cei ce vor să petreacă zile de vacanță în frumoasa zonă a Roșiei, nu departe de Moara de apă și alte frumuseți tradiționale nepieritoare". Dumneaei se îndeletnicește cu țesutul în război. ,,De la 12 ani am învățat să țes în război tot felul de țesături, costume populare, față de masă, ștergare și străiți, opincile cărora le fac prezentare la târg sunt de la Nimăiești. Vreau să vă arăt ceva (scoate un ziar și ne arată o poză, alături de pliantul pensiunii sale). Acest parlamentar, Emilian Pavel, și-a luat cămașa pentru nunta sa, din 14 noiembrie 2015, de la mine". La standul alăturat ne-am revăzut cu doamna învățătoare Ileana Vlad, din Sînmartin, cu icoanele sale, pe care le-a înmulțit de când e pensionară și a scris și o carte, iar poeziile au rămas plăcuta sa zăbavă. Alexandru Rotar, din Târgu Mureș, e ,,sculptor și pictor" în sticlă, el o topește și o modelează precum argila, după bunul său plac, pe loc, la peste 1.600 de grade. De 42 de ani prelucrează sticla, stând ore în șir în atelier și lucrând cu migală și pasiune, dorind să nu lase să moară un asemenea meșteșug nobil moștenit de la părinți, bunici și străbunici... ,,Acesta este o muncă cinstită, creatoare și mândră, nu e comerț și nu știu cine are interesul să se piardă, desființând toate fabricile". Maria Crișan, din Minerău (Arad) era ,,curtată" pentru bijuteriile sale artistice superbe. Doamna Suciu Veturia, din Cojocna, Cluj, se ține bine și vorbește ca un fiscarăș la cei peste 80 de ani. În 2003 a scos o carte pe care ne-a prezentat-o; e un fel de monografie: ,,Cojocna - mărturii etnografice de pe plaiuri someșene"; iar în carte ne arată diploma cu care se mândrește. În 1999, dl Corneliu Bucur, directorul Muzeului Astra din Sibiu, i-a înmânat Diploma Academiei Artelor Tradiționale din România. Gyorfi Domokos din Corund (Harghita) a lăsat pe mâini bune și tinere meșteșugul olăritului. Sculptorul George Marincu, din comuna Valu lui Traian (Constanța) e pentru a IV-a oară la Oradea și se simte excelent, fiind găzduit regește de Florin și Mona Ghișe care i-au lăsat pe mână apartamentul. L-am găsit sculptând în tei și făcând glume, așa cum l-am cunoscut cu ani în urmă, o minte sclipitoare și un spirit incendiar. Maria Morar  a venit cu zeci de ii din Salva (Bistrița-Năsăud). Bokos Ladislau, din Oradea, a adus viori pe care le păstrează în taină, copii ale vestitelor viori autentice... Rodica și Bianca ne fac cunoștință cu un dac veritabil, zic ele, după căciula pe care o poartă. E un tinerel frumușel de vreo 25 de ani, țesător și ,,erou" de filme, din Șebiș (Arad), pe numele său Alexandru Pop, prezent la târg alături de colega de asociație, Leontina Prodan.  Ei deapănă în filme documentare, pe care le vor nemuritoare, inul, cânepa și bumbacul. ,,Știați că cea mai veche plantă cultivată pe Pământ este cânepa? " citim în pliantul lor. După ,,Povestea firului de ață", urmează ,,Povestea firului de cânepă", ne asigură Alex, cel de-al doilea film în care joacă dacul liber din fața noastră.
Dar câte nu am mai avea să vă spunem despre alți și alți vestiți meșteri, membri ai Asociației meșterilor populari din Bucovina prezenți la Oradea (Bărdăhan Condurache și Rodica, Cramariuc Florin, Mihalachi Iulian sau Marian Viorel, cu ale sale linguri românești, cu simboluri rare și vechi (milenare), susține domnia sa; ,,simbolul solar reprezintă divinitatea și se pune pe obiecte cu scopul de a-l proteja pe cel ce folosește obiectul respectiv", ne asigură domnul Marian Viorel (din Fălticeni).
Ca să aflați și să vedeți mai multe, poftiți, astăzi și mâine, la târg!
Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (82 de poze), accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari în Parcul Bălcescu (ed. XXIII).  

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 23:37:43 Ora standard a Europei de Est