Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Solicităm decontarea integrală a navetei elevilor

Elevii, tinerii, cadrele didactice și părinții - front comun pentru scăderea abandonului școlar

Solicităm decontarea integrală a navetei elevilor

Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din Bacău, Consiliul Tineretului din România, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret", Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți - Învățământ Preuniversitar solicită Guvernului României să adopte, în cel mai scurt timp, o Ordonanță de urgență, prin care să revină la decontarea integrală a navetei elevilor, care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu.

În august 2013, Guvernul României a adoptat Ordonanța Guvernlui nr. 29/2013, prin care a plafonat naveta elevilor la 26 lei/3 km + 2 lei/km. În urma acestei decizii iresponsabile, peste 35.000 de elevi din România au abandonat școala, din lipsa banilor pentru a face naveta între localitatea de domiciliu și școală. Înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în țara noastră exista un număr de 198.941 de elevi navetiști, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163.872[1], cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport.
Prin Strategia Europa 2020, România și-a asumat că va reduce abandonul școlar la 11,3%, până în anul 2020. În prezent, situația este paradoxală, măsurile luate de statul român fiind de natură să crească părăsirea timpurie a școlii, în niciun caz să o reducă. Înaintea plafonării navetei, rata abandonului școlar era de 17,4%, până în anul 2016 aceasta crescând cu aproximativ 2%, în prezent fiind de 19,1%[2], a treia cea mai mare valoare din Uniunea Europeană.
 În momentul de față elevilor le este decontat aproximativ 20-25% din costul abonamentului. Măsura decontării parțiale a navetei este neconstituțională raportat la art. 32, alin. (4) din Constituția României, care consacră gratuitatea învățământului de stat.
Este regretabil că, în anul 2016, într-o țară membră a Uniunii Europene, există elevi care nu pot finaliza învățământul obligatoriu, întrucât Guvernul României a decis să pună în sarcina elevului și părinților peste 75% din costurile necesare pentru a ajunge din localitatea de domiciliu la școală.
În concluzie, reprezetanții elevilor, tinerilor, cadrelor didactice și părinților din România solicită prim-ministrului României, domnul Dacian Cioloș, și Guvernului României să trateze cu prioritate și diligență maximă problema elevilor care nu sunt integrați în sistemul de învățământ, din cauza lipsei banilor pentru a ajunge la școală. De aceea, considerăm că se impune adoptarea în regim de urgență, până la începerea anului școlar 2016-2017, a unei Ordonanțe prin care să fie abrogat art. 15 din OG nr. 29/2013, astfel încât elevilor din România, care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu, să le fie decontate în integralitate costurile aferente navetei.
Semnatari:
Consiliul Național al Elevilor - Vlad ȘTEFAN, președinte
Asociația Elevilor din Constanța - Constantin-Alexandru MANDA, președinte
Asociația Elevilor din Bacău - Gabriel-Dragoș CAZAN, președinte
Consiliul Tineretului din România - Mihai DRAGOȘ, președinte
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret" -Marius-Ovidiu NISTOR, președinte
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ - Simion HANCESCU, președinte
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți - Învățământ Preuniversitar- Iulian CRISTACHE, președinte
[1] Conform analizei Ministerului Educației, iunie 2016 - http://beta.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/studii%20si%20analize/2016/Analiza%20naveta%20elevi%20-%20noiembrie%202015.pdf
[2] conform Eurostat

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 03:21:12 Ora standard a Europei de Est