Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

S-a aprobat, într-un final, Statutul elevului

10 august – o zi istorică


S-a aprobat, într-un final, Statutul elevului
Ziua de 10 august 2016 poate intra în istoria sistemului educațional din România, marcând începutul unui lung drum care va duce la normalizarea sistemului de învățământ.

După cinci ani de la promulgarea Legii Educației Naționale și după aproximativ un an de negocieri între Consiliul Național al Elevilor, asociațiile reprezentative ale elevilor și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, s-a aprobat, într-un final, Statutul elevului, codul ce cuprinde drepturile și îndatoririlor elevilor, conform legii, prin ordinul ministrului nr. 4742/10.08.2016.

Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța și Asociația Elevilor din Bacău salută decizia de aprobare a Statutului elevului și speră că respectarea acestuia nu va fi doar o mișcare de formă, ci un pas înainte spre consolidarea unui învățământ în beneficiul elevilor.

„De multe ori se vorbește despre reformarea sistemului educațional din România, însă, din nefericire, conservatorismul școlii românești a reprezentat mereu un impediment în ceea ce privește schimbarea de fond a preuniversitarului. Consiliul Național al Elevilor pornește de la premisa că pentru a implementa reforma, trebuie reconsiderat parteneriatul elev-profesor, fapt dovedit prin aprobarea Statutului elevului, document esențial, care își propune să readucă în vizorul educației ideea respectării legii, a demnității elevului și a dezvoltării capacității acestuia de a-și asuma un statut care îl reprezintă. Salut decizia Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a aproba acest document și mă bazez pe consolidarea relației CNE cu sindicatele din Educație și asociațiile de Părinți, în ideea de a forma un front comun, care să schimbe, cu pași mici, dar siguri, educația. În același timp, voi continua să susțin implementarea Statutului elevului în școli și mă aștept să existe deschidere din partea climatului educațional în ceea ce privește respectarea Statutului", a declarat Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Statutul elevului reprezintă documentul care accentuează faptul că învățământul preuniversitar este centrat pe elev, iar necesitatea unui astfel de document era imperioasă în dezvoltarea unui sistem educațional, care are ca scop formarea elevilor drept viitori cetățeni responsabili, cu un bun spirit al democrației și al implicării în luarea deciziilor ce-i privesc. Munca asiduă depusă de Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța și Asociația Elevilor din Bacău a dat roade, prin forma robustă pe care Statutul elevului o îmbracă și prin faptul că sistemul de învățământ a mai făcut un pas spre legalitate. Un actor-cheie în realizarea Statutului elevului este Horia-Șerban Onița, fostul președinte al Consiliului Național al Elevilor, în mandatul căruia s-au purtat majoritatea negocierilor pe baza formei finale a documentului.

,,În ciuda rezistenței la schimbare din preuniversitarul românesc şi a mentalității anacronice perpetuate încă în rândul multor actori ai sistemului de învățământ, după cinci ani de la termenul legal am demonstrat că elevii îşi pot apăra drepturile, că nu sunt doar un pion irelevant în formarea lor. De anul următor, elevii vor beneficia de un document robust şi accesibil care să le prevadă drepturile şi obligațiile. Am adăugat drepturi şi obligații de bun-simț, necesare unei educații de secol XXI, centrată pe elev. Important acum e să ne asigurăm că drepturile elevilor vor fi respectate, un deziderat dificil de îndeplinit, din nefericire, în multe şcoli rămase în desuetudine" - Horia-Șerban Onița

După numeroase ore de negocieri, multiple amendamente dezbătute și lupte constante în care elevii erau considerați irelevanți în formarea lor, obținerea unui cod care să menționeze drepturile, și mai ales, îndatoririle elevilor dovedește, încă o dată, că elevii sunt un actor social important și nu vor accepta nerespectarea drepturilor și vor lupta, indiferent de contextul social și politic, pentru acestea.

Printre diversele drepturi, mai mult sau mai puțin respectate în trecut, Statutul elevului aduce o serie de puncte inovative, reiterând faptul că educația există pentru elevi:

-dreptul de a nu le fi confiscate obiectele

-dreptul la protest în şcoală

-manuale gratuite

-dreptul de a alege opționale de la alte clase

-dreptul de a nu fi sancționați pentru fapte din afara şcolii

-dreptul de a da feedback anonim profesorilor, semestrial

-dreptul de a nu le fi consemnate notele în catalog fără informare prealabilă înainte de încheierea situației

-dreptul de a primi rezultatele la teste/teze în maximum trei săptămâni

-dreptul de a nu fi puşi absenți dacă sunt prezenți la oră, ca mijloc de coerciție

-dreptul de acces în şcoală fără limitări, precum uniforme sau altele asemenea

-dreptul de a alege şi a fi ales reprezentant al elevilor, fără limitări şi implicare a profesorilor/directorilor.

De asemenea, accesul liber şi gratuit la educaţie de calitate, libertatea de expresie, dreptul de a beneficia în mod echitabil de resursele materiale şi educaţionale furnizate de sistemul de învățământ, onestitatea intelectuală, sprijinirea gândirii critice, respectarea demnităţii tuturor membrilor comunităţii şcolare, respectiv deschiderea instituţională pentru schimbări constructive, sunt o serie de aspecte ce vor asigura un mediu favorabil de dezvoltare a elevilor.

,,Pentru a mă asigura de neinterpretarea acestui document, țin să menționez că fiecare drept are o îndatorire complementară, care să responsabilizeze principalii beneficiari ai sistemului" - Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Pentru ca sistemul educațional să cultive într-adevăr aptitudini reale asupra principalilor beneficiari, trebuie să existe un parteneriat strâns între profesor și elev, fiind fundamentat de respectarea drepturilor și obligațiilor stipulate. Prin demersurile făcute de către reprezentanții elevilor, în ultimii ani, putem spune că ne îndreptăm cu pași mărunți către normalitate, reprezentată în primă fază de respectarea și punerea în aplicare a legii.

,,Aprobarea Statutului elevului reprezintă un punct de referință pentru sistemul educațional din România. Ziua de astăzi va rămâne în istorie ca cea în care, după cinci ani de încălcare a Legii Educației, drepturile şi îndatoririle elevilor din România au fost codificate. Punerea în aplicare a Statutului reprezintă un test pentru învățământul românesc şi în special pentru reprezentanții elevilor, dar, pe care suntem siguri că îl vom trece cu brio, asigurând respectarea drepturilor şi îndatoririlor elevilor", a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

,,Împreună cu colegii mei am reușit să cuprindem în Statut exigențele unui sistem educațional al secolului XXI", a completat Gabriel-Dragoș Cazan, președintele Asociației Elevilor din Bacău.

Misiunea Consiliului Național al Elevilor și a asociațiilor reprezentative ale elevilor nu se încheie aici. După publicarea Statutului în Monitorul Oficial al României, reprezentanții elevilor vor urmări cu deosebită atenție aplicarea și respectarea prevederilor Statutului în instituțiile din învățământul preuniversitar. Sperăm că acele mentalități și atitudini vetuste, care au încetinit procesul de evoluție și au dăunat grav învățământului românesc, vor fi convinse de relevanța acestui document și de importanța respectării legii. Orice abatere de la lege nu va fi tolerată de către reprezentanții elevilor, căci impasul în care am putea reintra ar fi fatal pentru viitorul nostru.

Cristina Popa

responsabil Online,

Departamentul de Relații Externe

Trimite email

sâmbătă, 26 septembrie 2026 la 01:28:45 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noaptea Cercetătorilor Europeni

Astă-seară (25 septembrie), avem „Noaptea Cercetătorilor Europeni la Universitatea din Oradea 2026".

La această ediție, programul a început la ora 13.00, cu vizite gratuite la muzeele partenere, și continuă cu demonstrații, prezentări și vizite în laboratoarele universității. Participanții vor putea descoperi proiecte, tehnologii și rezultate ale cercetării, prezentate într-un mod accesibil și interactiv.

Între orele 17.00-22.00, expozanții vor fi prezenți la Sala Polivalentă din campusul central al Universității din Oradea...