Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

S-a aprobat, într-un final, Statutul elevului

10 august – o zi istorică

S-a aprobat, într-un final, Statutul elevului

Ziua de 10 august 2016 poate intra în istoria sistemului educațional din România, marcând începutul unui lung drum care va duce la normalizarea sistemului de învățământ.

După cinci ani de la promulgarea Legii Educației Naționale și după aproximativ un an de negocieri între Consiliul Național al Elevilor, asociațiile reprezentative ale elevilor și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, s-a aprobat, într-un final, Statutul elevului, codul ce cuprinde drepturile și îndatoririlor elevilor, conform legii, prin ordinul ministrului nr. 4742/10.08.2016.
Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța și Asociația Elevilor din Bacău salută decizia de aprobare a Statutului elevului și speră că respectarea acestuia nu va fi doar o mișcare de formă, ci un pas înainte spre consolidarea unui învățământ în beneficiul elevilor.
„De multe ori se vorbește despre reformarea sistemului educațional din România, însă, din nefericire, conservatorismul școlii românești a reprezentat mereu un impediment în ceea ce privește schimbarea de fond a preuniversitarului. Consiliul Național al Elevilor  pornește de la premisa că pentru a implementa reforma, trebuie reconsiderat parteneriatul elev-profesor, fapt dovedit prin aprobarea Statutului elevului, document esențial, care își propune să readucă în vizorul educației ideea respectării legii, a demnității elevului și a dezvoltării capacității acestuia de a-și asuma un statut care îl reprezintă. Salut decizia Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a aproba acest document și mă bazez pe consolidarea relației CNE cu sindicatele din Educație și asociațiile de Părinți, în ideea de a forma un front comun, care să schimbe, cu pași mici, dar siguri, educația. În același timp, voi continua să susțin implementarea Statutului elevului în școli și mă aștept să existe deschidere din partea climatului educațional în ceea ce privește respectarea Statutului", a declarat Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Statutul elevului reprezintă documentul care accentuează faptul că învățământul preuniversitar este centrat pe elev, iar necesitatea unui astfel de document era imperioasă în dezvoltarea unui sistem educațional, care are ca scop formarea elevilor drept viitori cetățeni responsabili, cu un bun spirit al democrației și al implicării în luarea deciziilor ce-i privesc. Munca asiduă depusă de Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța și Asociația Elevilor din Bacău a dat roade, prin forma robustă pe care Statutul elevului o îmbracă și prin faptul că sistemul de învățământ a mai făcut un pas spre legalitate. Un actor-cheie în realizarea Statutului elevului este Horia-Șerban Onița, fostul președinte al Consiliului Național al Elevilor, în mandatul căruia s-au purtat majoritatea negocierilor pe baza formei finale a documentului.
,,În ciuda rezistenței la schimbare din preuniversitarul românesc şi a mentalității anacronice perpetuate încă în rândul multor actori ai sistemului de învățământ, după cinci ani de la termenul legal am demonstrat că elevii îşi pot apăra drepturile, că nu sunt doar un pion irelevant în formarea lor.  De anul următor, elevii vor beneficia de un document robust şi accesibil care să le prevadă drepturile şi obligațiile. Am adăugat drepturi şi obligații de bun-simț, necesare unei educații de secol XXI, centrată pe elev. Important acum e să ne asigurăm că drepturile elevilor vor fi respectate, un deziderat dificil de îndeplinit, din nefericire, în multe şcoli rămase în desuetudine" - Horia-Șerban Onița
După numeroase ore de negocieri, multiple amendamente dezbătute și lupte constante în care elevii erau considerați irelevanți în formarea lor, obținerea unui cod care să menționeze drepturile, și mai ales, îndatoririle elevilor dovedește, încă o dată, că elevii sunt un actor social important și nu vor accepta nerespectarea drepturilor și vor lupta, indiferent de contextul social și politic, pentru acestea.
Printre diversele drepturi, mai mult sau mai puțin respectate în trecut, Statutul elevului aduce o serie de puncte inovative, reiterând faptul că educația există pentru elevi:
-dreptul de a nu le fi confiscate obiectele
-dreptul la protest în şcoală
-manuale gratuite
-dreptul de a alege opționale de la alte clase
-dreptul de a nu fi sancționați pentru fapte din afara şcolii
-dreptul de a da feedback anonim profesorilor, semestrial
-dreptul de a nu le fi consemnate notele în catalog fără informare prealabilă înainte de încheierea situației
-dreptul de a primi rezultatele la teste/teze în maximum trei săptămâni
-dreptul de a nu fi puşi absenți dacă sunt prezenți la oră, ca mijloc de coerciție
-dreptul de acces în şcoală fără limitări, precum uniforme sau altele asemenea
-dreptul de a alege şi a fi ales reprezentant al elevilor, fără limitări şi implicare a profesorilor/directorilor.
De asemenea, accesul liber şi gratuit la educaţie de calitate, libertatea de expresie, dreptul de a beneficia în mod echitabil de resursele materiale şi educaţionale furnizate de sistemul de învățământ, onestitatea intelectuală, sprijinirea gândirii critice, respectarea demnităţii tuturor membrilor comunităţii şcolare, respectiv deschiderea instituţională pentru schimbări constructive, sunt o serie de aspecte ce vor asigura un mediu favorabil de dezvoltare a elevilor.
,,Pentru a mă asigura de neinterpretarea acestui document, țin să menționez că fiecare drept are o îndatorire complementară, care să responsabilizeze principalii beneficiari ai sistemului" - Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Pentru ca sistemul educațional să cultive într-adevăr aptitudini reale asupra principalilor beneficiari, trebuie să existe un parteneriat strâns între profesor și elev, fiind fundamentat de respectarea drepturilor și obligațiilor stipulate. Prin demersurile făcute de către reprezentanții elevilor, în ultimii ani, putem spune că ne îndreptăm cu pași mărunți către normalitate, reprezentată în primă fază de respectarea și punerea în aplicare a legii.
,,Aprobarea Statutului elevului reprezintă un punct de referință pentru sistemul educațional din România. Ziua de astăzi va rămâne în istorie ca cea în care, după cinci ani de încălcare a Legii Educației, drepturile şi îndatoririle elevilor din România au fost codificate. Punerea în aplicare a Statutului reprezintă un test pentru învățământul românesc şi în special pentru reprezentanții elevilor, dar, pe care suntem siguri că îl vom trece cu brio, asigurând respectarea drepturilor şi îndatoririlor elevilor", a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.
,,Împreună cu colegii mei am reușit să cuprindem în Statut exigențele unui sistem educațional al secolului XXI", a completat Gabriel-Dragoș Cazan, președintele Asociației Elevilor din Bacău.
Misiunea Consiliului Național al Elevilor și a asociațiilor reprezentative ale elevilor nu se încheie aici. După publicarea Statutului în Monitorul Oficial al României, reprezentanții elevilor vor urmări cu deosebită atenție aplicarea și respectarea prevederilor Statutului în instituțiile din învățământul preuniversitar. Sperăm că acele mentalități și atitudini vetuste, care au încetinit procesul de evoluție și au dăunat grav învățământului românesc, vor fi convinse de relevanța acestui document și de importanța respectării legii. Orice abatere de la lege nu va fi tolerată de către reprezentanții elevilor, căci impasul în care am putea reintra ar fi fatal pentru viitorul nostru.
Cristina Popa
responsabil Online,
Departamentul de Relații Externe
Trimite email
marți, 3 martie 2026 la 20:04:09 Ora standard a Europei de Est