Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Simplificarea procedurii adopției crește șansele copiilor abandonați de a avea o familie

Guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii privind procedura adopției

Simplificarea procedurii adopției crește șansele copiilor abandonați de a avea o familie

La peste doi ani de la depunerea inițiativei de modificare a Legii adopției, salut cu bucurie faptul că Guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii privind procedura adopției, modificată și completată prin Legea 57/2016, în această primăvară.

La 30 iunie 2016, în Registrul Național pentru Adopții erau înregistrați 3.250 copii adoptabili, din care 2.716 erau eligibili pentru adopție națională, iar restul pentru adopție internațională. De asemenea, 1.800 familii erau atestate pentru adopție națională și alte 81 pentru adopție internațională.
Modificările recente contribuie la reducerea birocrației, înjumătățind formularele utilizate în procedura adopției  astfel că 12 au fost eliminate iar 4 au fost simplificate.
Datele referitoare la copil și familie vor fi introduse direct în Registrul Național pentru Adopții (RNA) de către direcțiile generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), adică exact acolo unde sunt colectate.
Prin noile reglementări, a fost flexibilizată procedura de potrivire inițială între copiii adoptabili și familiile atestate, care se va realiza direct la nivel județean sau on-line, prin intermediul RNA. Astfel, lista adoptatorilor pentru fiecare copil va fi generată și vizualizată instantaneu la nivelul compartimentului de adopții care răspunde de copil, cu eliminarea solicitărilor repetate de noi liste pe suport de hârtie, și implicit a corespondenței purtate între instituțiile de la nivel local și central, așa cum necesita procedura anterioară.
Raportul de evaluare al adoptatorilor va fi disponibil în RNA, on-line, eliminându-se astfel nevoia de a contacta, solicita și transmite acest document prin poștă între cele două DGASPC implicate în potrivirea respectivă.
Familiile adoptatoare vor depune mai puține documente pentru soluționarea cererii de evaluare. Recomandările de la locul de muncă nu mai sunt solicitate.
Modificările prevăd și posibilitatea adoptării copiilor ai căror părinți sau rude care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă, ulterior, refuză să semneze declarațiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului. Tot astfel, atunci când părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioadă de șase luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, vor putea fi demarate procedurile de adopție.
Modificările prevăd și eliminarea termenului de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil, acesta fiind valabil până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani. Pe de altă parte, valabilitatea atestatului de familie adoptatoare este prelungită de la un an la doi ani.
În cazul adopțiilor internaționale, termenul în care un copil va fi declarat eligibil pentru adopție internațională, se reduce de la doi ani la doar un an de la deschiderea procedurii.
O noutate absolută este acordarea unui concediu de acomodare de maxim un an de zile și a unei indemnizații lunare de 1.700 lei pe perioada acestui concediu, care în mod obligatoriu include și perioada de încredințare în vederea adopției. Concediul se acordă oricăruia dintre soții familiei care adoptă un copil peste 2 ani, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit.
Toate aceste modificări au menirea de a crește numărul copiilor care ajung să se bucure de dragostea și grija unei familii, iar numărul copiilor abandonați din sistem, constant în jurul valorii de 60.000 în ultimii ani, să scadă simțitor. Pentru asta e nevoie și de dezvoltarea unei culturi a adopției în România, astfel încât mai multe familii, chiar având propriii copii, să ofere un cămin iubitor unui copil abandonat, pentru a-l ajuta să crească armonios și echilibrat.
Florica Cherecheş,
deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:48 Ora standard a Europei de Est