Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Prima ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români

În perioada 25 - 28 august, la Cluj-Napoca, se va desfăşura

Prima ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români

În perioada 25 - 28 august 2016 va avea loc la Cluj-Napoca prima ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români (C.N.I.R.), unde Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea - Chişinău din cadrul Universităţii din Oradea va participa cu două secţiuni. Congresul este organizat de Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în colaborare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane şi Comitetul Naţional al Istoricilor din România.

Acesta va fi organizat pe secţiuni, prezentări şi o masă rotundă. În cadrul celor 51 de secţiuni, vor fi dezbătute tematici diferite, cum ar fi:  Probleme actuale ale istoriografiei juridice româneşti. De la politizarea istoriei la noile metode de cercetare, Abordări contemporane ale istoriei construcţiei europene, Istoria economică între general şi regional. Opţiuni metodologice, paradigme şi agendă,etc.
Una dintre secţiunile cu care Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea - Chişinău participă la C.N.I.R. Ediţiile critice, încotro? Necesităţi, norme şi principii de editare este organizată şi moderată de prof. univ. dr. habil. Sorin Şipoş, de la Universitatea din Oradea, împreună cu prof. univ. dr. habil. Ion Gumenîi de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Republica Moldova. În această secţiune sunt investigate teme de cercetare din perioada interbelică care ocupă un loc central în activitatea istoricilor români. În condiţiile schimbărilor politice din timpul regimului comunist, mulţi istorici români au fost condamnaţi, iar operele lor au fost ignorate, până în anii '90 când acestea au fost reintroduse, treptat, în circuitul ştiinţific, devenind o sursă importantă de informare pentru istoricii mai tineri şi pentru studenţi. Nu de fiecare dată însă, editările sau reeditările au respectat minimele norme şi principii de editare, fapt care a constituit un minus pentru demersul ştiinţific, altminteri lăudabil.
Cadrele didactice ale Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău din cadrul Universităţii din Oradea vor prezenta următoarele lucrări:
Mai sunt actuale editările şi reeditările? Studiu de caz: opera istoricului Silviu Dragomir - prezentată de prof. univ. dr. habil. Sorin Şipoş;
Permanenţa actualitate a "micii istorii" şi editarea documentelor specifice. Puncte de vedere - prezentată de prof. univ. dr. Gabriel Moisa;
Reeditarea operei arheologului Sever Dumitraşcu. Contribuţii la istoria Crişanei din antichitate până la începutul evului mediu - prezentată de lect. univ. dr. Florin Sfrengeu. La această secțiune este și prof. univ. dr.  Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor, cu lucrarea Istoricul de artă Coriolan Petreanu şi punerea în valoare a monumentelor de arhitectură medievale şi moderne din Bihor.
Prof. univ. dr. Mihai. D. Drecin, membru al Centrului de Studii Interdisciplinare, va organiza şi modera secţiunea Istorie bancară în România în perioada modernă şi contemporană. Nouă dintre cele douăsprezece lucrări propuse pentru această secţiune vor aborda ca subiect evoluţia sistemului bancar românesc în ultimii o sută de ani. Două se referă la creditul agricol în România modernă (1859-1914) şi Transilvania epocii dualiste.  Perioada interbelică este exemplificată prin consideraţii asupra: activităţii cooperativelor de credit din Bihor, conducătorilor şi funcţionarilor băncilor săseşti, unui studiu de caz despre manifestarea crizei economice în activitatea a trei bănci româneşti din Transilvania, interferenţelor elitei bancare italiene cu mediul politic românesc şi, nu în ultimul rând, asupra istoriei Băncii Chrissoveloni.
În cadrul acestei secţiuni, prof. univ. dr. Mihai Drecin va prezenta lucrarea Consideraţii asupra evoluţiei băncilor cu capital românesc în primul deceniu postdecembrist (1990-2000).
În etapa actuală, când Uniunea Europeană şi-a lărgit considerabil graniţele, iar interesul faţă de problemele de istorie a zonelor de frontieră ale acesteia a crescut enorm, istoricii din România trebuie să reprezinte o voce distinctă în spaţiul public. În zilele noastre, profesia de istoric a devenit o componentă indispensabilă a vieţii sociale. Specialiştii în istorie studiază fenomenele şi procesele realităţii sociale şi evaluează dinamica schimbărilor din lume, în general şi din România, în special. În acest context, organizarea unui astfel de Congres Naţional de Istorie a devenit o necesitate, iar participarea reprezentanţilor Universităţii din Oradea la congres reprezintă o acceptare a valorilor acestora în rândul elitei istoricilor din România. Congresul va reuni specialişti care împărtăşesc pasiuni şi interese profesionale comune.
Toate detaliile privind organizarea şi desfăşurarea C.N.I.R. şi lucrările care vor fi prezentate sunt disponibile la adresa http://cnir.conference.ubbcluj.ro/.
Trebuie să ne cunoaştem istoria pentru a ne putea construi viitorul!
Adela Mucea

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:29 Ora standard a Europei de Est