Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Manifestări pentru toate gusturile și vârstele

Marghita, la ceas de sărbătoare

Manifestări pentru toate gusturile și vârstele

Potrivit tradiției, în acest weekend de sfârșit de septembrie, Primăria municipiului Marghita și Consiliul local au oferit locuitorilor urbei momente de relaxare și încântare de Zilele Marghitei, la cei 41 de ani de când localitatea a fost ridicată la rang de oraș.

Potrivit programului, sâmbătă și duminică (27 și 28 septembrie 2008), manifestările cultural-artistice și sportive au început la ora 10.00 și s-au încheiat, după caz, în noapte, cu o serie de concerte și discotecă. Doar programul cultural a debutat, de fapt, vineri, cu vernisajul a două expoziții, una de icoane pictate pe sticlă și desene, iar cealaltă de pictură, grafică și sculptură.
„Varietăți bihorene”, cu artiști din Marghita, Valea lui Mihai și Săcuieni
Duminică, am fost și noi părtași la bucuria celor care au simțit nevoia de a ieși în peisajul urban al Marghitei pentru câteva momente de relaxare.
Programul zilei s-a deschis cu „Varietăți bihorene”, o nouă ediție a popularului festival-concurs monitorizat de Centrul județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor (reprezentat de profesor Miron Blaga, Anca Popescu Rațiu și Aurel Moț). Pe scena Casei de Cultură din Marghita au urcat circa două-trei sute de dansatori, membri ai unor trupe și formații de dans modern, dans de societate, break dance, dansuri populare românești și maghiare, obicei de nuntă, grup de chitariști și soliști vocali de muzică populară, de la Casa de Cultură Marghita și din localitățile Săcuieni și Valea lui Mihai, după cum aveam să aflăm de la prof. Veronica Demeter, directorul instituției, gazda și moderatorul manifestării. Cei mai buni artiști au fost premiați cu diplome, precum și cu 100 de lei (RON) pe formație, pentru încurajare și stimulare. Se știe că în cultură nu se învârt banii cu lopata! Din păcate, nimeni nu e dispus (nici măcar statul) să investească prea mulți bani în cultură, și aceasta se vede de la o poștă și se simte, la scară națională.
Desene pe asfalt, cântări bisericești și demonstrații auto
În drum spre casa de cultură, am trecut în revistă tarabele cu haine, articole de artizanat, produse cosmetice, cărți de anticariat, „parcul auto” cu autoturisme de marcă, iar în fața filialei B.C.R., i-am admirat pe cei mai mici cetățeni ai municipiului într-un joc al imaginației, desenând pe asfalt cu creta colorată o lume bună, numai de ei știută, în care arta și bunul-simț merg mână-n mână, o explozie a simțămintelor și viziunilor lor artistice de moment.
La orele amiezii, după sfânta liturghie, la catedrala ortodoxă (aflată în construcție), părinții slujitori (Aurel Pop, Bogdan Pop – fiul, și părintele protopop Ioan Șugar) asistau la un recital de cântări bisericești (pricesne). În fața bisericii, doi crai cu stea în frunte urmau să fie botezați. Să știe tot poporul că de Ziua Marghitei, duminică, 28 septembrie 2008, s-au botezat întru Domnul Fabritzio-Andrei Mario Bereteu și Kiss Andrei-Marian.
Într-o asemenea zi, era greu să dai de primarul Dorel Talpoș. Normal și firesc, l-am căutat la primărie, deși eram convinși că nu va fi la împărăție. Acolo, am dat de cei desemnați să răspundă la telefoane și să dea relații legate de programul zilei (consilier Liliana Mierea, inspector Anca Boșca și referent Ramona Demeter). Cea mai încântată se situație, și de prezența noastră părea a fi Roxana-Andreea (de 4 ani și 4 luni), care povestea cu păpușa despre toate cele văzute prin orașul aflat în sărbătoare. Auzind că domnul primar urmează să treacă pe la primărie, l-am așteptat pentru a-l saluta și felicita. Discutând cu gazdele despre Zilele Marghitei, am aflat despre prezența la manifestări a viceprimarului și a doi consilieri din Kiskoros, oraș din Ungaria, înfrățit cu Marghita.
Din imediata vecinătate a primăriei răzbăteau până la noi zgomote asurzitoare produse de motoarele turate ale autoturismelor și motocicletelor aflate în cursă încât, ne-au scos și pe noi în stradă. În strada Horea, se desfășura un concurs de îndemânare pentru conducătorii auto (slalom printre jaloane), urmat de o demonstrație de motociclism.
Pe scena amenajată din centrul orașului începuse programul folcloric, deschis de formația de dansuri populare a Filarmonicii orădene, secția maghiară, iar pe terenul „Dodo Pro Tenis” se desfășurau ultimele meciuri de tenis de câmp. Aici aveam să o cunoaștem pe profesoara Teodora Demeter (profesor de educație fizică și sport la Lic. T. „Lucian Blaga” și Școala cu clasele I-VIII nr. 11 din Oradea) și pe două dintre elevele sale medaliate (Daria Erdei, din clasa a III-a A și Iulia Rojan, din a II-a E, step by step). La Marghita, Teodora inițiază copiii și tinerii în tenisul de câmp, având la activ un lot de circa 30 de tenismeni (cu vârsta cuprinsă între 4 și 35 de ani), între care mulți medaliați. Chiar de ziua Marghitei, ea a ținut să-i premieze pe câțiva dintre ei.
Sava Negrean Brudașcu, Cristian Pomohaci, Ghiță Muntean...  
Revenind de la arena de tenis, ne-am postat în preajma scenei amenajate în centrul municipiului pentru a urmări programul folcloric. După dansatorii maghiari orădeni au urmat dansatorii și „nuntașii” de la Grupul Școlar Agricol „Horea” din Marghita, cu obiceiul lor de nuntă, pe care l-au prezentat, de dimineață, în cadrul festivalului-concurs „Varietăți bihorene”. Lumea se adunase în număr remarcabil în fața scenei în așteptarea îndrăgiților soliști de muzică populară Sava Negrean Brudașcu, Cristian Pomohaci și Ghiță Muntean.
Până atunci, organizatorii au aruncat în luptă îndrăgiți rapsozi bihoreni: Emilia Borza Șugar, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Cornel Borza și Lenuța Moisa.
O dată cu lăsarea serii, generația în blugi aștepta o schimbare de registru, concertele live cu Roy & Adam (din Budapesta) și Compact (din București), focul de artificii și discoteca.
La lăsarea cortinei, organizatorii vor fi răsuflat ușurați de povara responsabilităților, și mulțumiți, de ce nu, de reușita manifestărilor. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Manifestări pentru toate gusturile și vârstele.

Trimite email
duminică, 3 martie 2024, 22:08:50 Ora standard a Europei de Est