Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Campania de informare a Uniunii Europene în România

Din 24 septembrie până în 4 octombrie

Campania de informare a Uniunii Europene în România

Uniunea Europeană, formată din 27 state membre (de la 1 ianuarie 2007 - împreună cu România și Bulgaria) a devenit un spațiu în care sunt respectate drepturile fundamentale ale omului, enumerate în tratatele europene. Acestea sunt împărțite în șase concepte de bază: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, justiție și drepturile cetățeanului.

"Cetățenia europeană...
Nu doar cuvinte, ci drepturi concrete!"
 După șapte campanii de informare, organizate în diferite țări ale Uniunii Europene în 2004 și 2005, Comisia Europeană se așteaptă ca această nouă campanie, organizată în România, să fie la fel de reușită în informarea marelui public în legătură cu  noțiunea de cetățenie europeană și în convingerea cetățenilor că «Cetățenia europeană  nu înseamnă simple cuvinte, ci drepturi concrete».
Campania de informare a început simultan în patru orașe diferite din țară, în 24 septembrie și continuă până în 4 octombrie. Aceasta este formată din patru caravane, gestionate fiecare de către o echipă a câte cinci tineri. Până în data de 4 octombrie la standurile instalate în cele 40 de orașe din Romania vor avea loc sesiuni interactive de informare…  
Printre drepturile prevăzute în tratatele europene, cetățenii europeni pot beneficia de: dreptul la integritatea persoanei și interzicerea torturii -  care se raportează la conceptul de demnitate; respectul pentru viața privată, libertatea de exprimare și informare - care au corespondent în conceptul de libertate; nondiscriminarea și drepturile copilului - care fac referire la conceptul de egalitate; dreptul la condiții de muncă echitabile și corecte, precum și interzicerea muncii la copii - cu referință în conceptul de solidaritate; dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovație – referitor la cel de justiție. 
În ceea ce privește drepturile cetățeanului, în particular, orice cetățean al unui stat membru al  Uniunii Europene este și cetățean al Uniunii Europene și beneficiază de drepturi specifice. Acest lucru implică : dreptul de  a vota și a candida la alegerile locale și europene în statul membru în care cetățeanul rezidă, chiar dacă acesta nu este statul de origine; dreptul de a beneficia de o bună administrație a instituțiilor europene și accesul la documentele lor; dreptul de a adresa petiții Parlamentului European  și de a depune plângeri în legătură cu gestionarea instituțiilor europene; dreptul la protecția consulară în orice stat membru UE, în cazul unor probleme întâlnite într-un stat în care țara nu este reprezentată.  În concluzie, acest lucru implică dreptul de a circula și de a rezida liber, oriunde în cadrul Uniunii Europene.
Această campanie a Comisiei Europene este realizată în parteneriat cu primăriile orașelor unde este desfășurată campania, cu largul sprijin al consiliilor județene și cu contribuția prefecturilor. Sprijinul oferit dezvăluie interesul real al acestor instituții față de drepturile cetățenilor europeni în beneficiul celor pe care îi deservesc, pentru informarea promptă și exactă a acestora despre drepturile pe care le-au dobândit în contextul unei Românii europene. Vor fi prezenți la standuri și reprezentanți ai acestor instituții, ai autorităților publice locale, europarlamentari, alte persoane publice.
Sesiunile de 20 minute, ce vor avea loc pe toată durata zilei, încep cu un joc interactiv, se continuă cu posibilitatea participanților de a cere buletine de răspuns și se termină prin distribuirea de broșuri, postere, cărticele și mici cadouri. 
Ne așteptăm ca 25.000 de persoane să participe la această campanie de informare și că mult mai mulți cetățeni vor auzi și vor lua  cunoștință de acest eveniment prin intermediul media.
Organizatorul caravanei desemnat de Comisia Europeană în România este Fundația "Familia și Ocrotirea Copilului - F.O.C."
Caravana a ajuns în 24 septembrie în: Constanța, Drobeta Turnu Severin, București și Călărași, în 25 septembrie în: Tulcea, Petroșani, Ploiești și Oltenița, în 26 septembrie în: Brăila, Caransebeș, Brașov și Giurgiu, în 27 septembrie în: Galați, Reșița, Miercurea Ciuc și Alexandria, în 28 septembrie în: Focșani, Lugoj, Târgu Mureș și Craiova, în 30 septembrie în: Bacău, Timișoara, Bistrița și Târgu Jiu; astăzi (1 octombrie), cele patru caravane se vor afla în alte patru orașe din estul, vestul, centrul și sudul României, în: Piatra Neamț, Arad, Baia Mare și Hunedoara, joi (2 octombrie) în: Iași, Oradea, Cluj-Napoca și Sibiu, în 3 octombrie în: Botoșani, Zalău, Alba Iulia și Râmnicu Vâlcea, iar în 4 octombrie, vor ajunge în: Suceava, Satu Mare, Deva și Pitești. (Comisia Europeană)
P.S. Joi, la Oradea, caravana va staționa în parcarea de pe strada Independenței, între orele 10.00 și 18.00.

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:44:50 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București