Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

Pe 23 septembrie 2016, am publicat scrisoarea deschisă adresată de rectorul Universității Agora din Oradea, dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac, președintelui Klaus Johannis, prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului Educației, președintelui Consiliului General al CNATDCU, președintelui Comisiei al CNATDCU - informatică, președintelui ARACIS și președintelui CNR - S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Pe 13 octombrie, Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare, răspunde prin adresa semnată de consilierul de Stat, Ligia Deca.
Stimate domnule Dzițac,
La Administrația Prezidențială am primit scrisoarea dumneavoastră deschisă cu privire la educația informatică din România. Apreciem în mod deosebit această contribuție, succintă și bine argumentată.
Vă asigurăm că vom avea în vedere, în contextul proiectului România Educată, propunerile dumneavoastră. Vă adresăm totodată rugămintea, în măsura în care considerați oportun, de a completa formularul de consultare al primei etape a Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare, disponibil până pe 15 octombrie, la adresa www.romaniaeducata.eu
Cu deosebită considerație,
Consilier de Stat
Ligia Deca
Cei care nu cunosc conținutul Scrisorii deschise adresate de domnul rector Ioan Dzițac, îl pot afla acum.
STIMAȚI DOMNI,
Vă supun atenției o temă serioasă și gravă, care ne privește pe toți: S.O.S.: QUO VADIS INFORMATICA ROMÂNEASCĂ?
,,Principala problemă a educaţiei informatice nu este formarea informaticienilor profesionişti, ci educaţia pe care o primeşte masa tinerilor, indiferent de orientarea lor profesională". (Grigore C. Mosil)
,,Ceea ce se numește ,,formarea de competențe digitale" se rezumă în esență la activitatea de butonare, dar nu se referă la întrebarea esențială: cum articulăm cultura tradițională cu cea digitală?" (Solomon Marcus)
,,Învățământul românesc nu poate fi însănătoșit decât din interior, cu contribuția unor decidenți și actanți cu viziune și voință". (Anonimus)
Paradoxul nr. 1: Ne lăudăm cu performanțele unor informaticieni români, pe bună dreptate, dar majoritatea populației României este analfabetă din punct de vedere informatic (în plină eră digitală). Internetul este utilizat ,,după ureche", e-guvernanța nu funcționează, tranzacțiile electronice sunt puține, criza de
profesori de informatică este acută ș.a.
Educația netățenească în școala românească este inexistentă (utilizarea cu pricepere și discernământ a calculatorului și a Internetului nu preocupă pe nimeni). Mulți profesori din învățământul preuniversitar și chiar universitar, în afara celor de informatică, nu posedă cunoștințe elementare de utilizare a calculatorului și Internetului (unii nu știu nici cum se trimite un e-mail sau nici măcar nu au o adresă de e-mail). Mulți profesori nu înțeleg uriașul potențial al web-educației.
Conceptul de educație pentru și prin calculator/Internet este inexistent în școala și societatea românească (în Franța anilor 80 s-a derulat un program de alfabetizare informatică, numit ,,Informatica  pentru toți", iar noi nu avem așa ceva nici în 2016).
Paradoxul nr. 2: Inversarea rapoartelor matematică-informatică: În timp ce numărul de studenți la informatică este de cel puțin de 3 ori mai mare decât cel al studenților de la matematică, numărul de conducători de doctorat la matematică este de aproximativ 3 ori mai mare decât la informatică.
Iată, de exemplu, situația din Consorțiul Universitaria (datele sunt preluate de pe paginile web ale universităților la data de 23.09.2016):...
Nu vi se pare că undeva avem o problemă?
Procentul de acoperire a posturilor de informatică din statele de funcții, cu cadre titulare, se situează undeva în jur de 50%.
Cine va preda disciplinele de informatică în universități dacă nu avem doctori în informatică, iar un student informatician, angajat part-time la o firmă, câștigă cât un conferențiar universitar?
Se știe că la informatică sunt unele din cele mai dure și aberante criterii minimale de abilitare (și se preconizează că vor deveni și
 mai dure). Face cineva studii de impact înainte de a stabili aceste criterii? Sunt ele realiste? Sunt echitabile în raport cu alte domenii?
De ce un economist poate deveni profesor universitar, la informatică economică - de exemplu, cu ,,4 articole ISI în reviste cu factor de impact mai mare ca zero", dar  sunt cazuri la informatică unde nu poți deveni nici măcar conferențiar universitar cu 20 de articole ISI în reviste cu factor de impact peste 0,5, în condițiile în care salarizarea pentru o anumită funcție didactică este aceeași, indiferent de specializare?
Paradoxul nr. 3: În gimnaziu se introduc disciplinele TIC și informatică, în licee funcționează specializări de
 matematică-informatică și informatică-intensiv, dar pentru specializarea informatică din facultate modulul pedagogic este CU TAXĂ, iar programe de licență pentru profesori de informatică sau masterate didactice nu există.
Cine va preda informatica în învățământul preuniversitar? Cum vom putea face față în învățământ problemei salariilor mari oferite de către firme informaticienilor versus salarii mici în învățământ? Dar în perspectivă, cine îi va pregăti pe informaticieni?
Paradoxul nr. 4: Specializările de informatică din centrele din afara Consorțiului Universitaria, în ciuda creșterii numărului de candidați la informatică, sunt pe cale de a fi închise din lipsă de doctori în informatică. În multe universități din centrele mici există câte 2-3 doctori în informatică, dintre care majoritatea sunt pensionabili într-un viitor destul de apropiat.
Statistici interesante...
Top abilitări în perioada 2012-2015 (sursa http://www.cnatdcu.ro/documente-utile/  )
Din aceeași sursă am numărat: Total abilitări = 759, din care la informatică doar 10, adică 1,3%. Cine va conduce doctorate în informatică în viitor?
Total număr doctori confirmați = 14.843, din care doar 68 la informatică, adică 0,45%. Cine va preda informatică în universități în viitor?
Cine va preda informatica în școlile din România în viitor, dacă și în prezent ne confruntăm cu o mare criză?
S.O.S.!!!
Soluții există și sunt simple, dar este nevoie de o voință generalizată și o abordare integrată.
Cu îngrijorare și cu speranță,
Prof. univ. dr. Ioan Dzițac
http://dzitac.ro/ro/ioan/scrisoare
Trimite email
sâmbătă, 22 august 2026 la 18:00:56 Ora de vară a Europei de Est