Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

Pe 23 septembrie 2016, am publicat scrisoarea deschisă adresată de rectorul Universității Agora din Oradea, dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac, președintelui Klaus Johannis, prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului Educației, președintelui Consiliului General al CNATDCU, președintelui Comisiei al CNATDCU - informatică, președintelui ARACIS și președintelui CNR - S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Pe 13 octombrie, Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare, răspunde prin adresa semnată de consilierul de Stat, Ligia Deca.
Stimate domnule Dzițac,
La Administrația Prezidențială am primit scrisoarea dumneavoastră deschisă cu privire la educația informatică din România. Apreciem în mod deosebit această contribuție, succintă și bine argumentată.
Vă asigurăm că vom avea în vedere, în contextul proiectului România Educată, propunerile dumneavoastră. Vă adresăm totodată rugămintea, în măsura în care considerați oportun, de a completa formularul de consultare al primei etape a Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare, disponibil până pe 15 octombrie, la adresa www.romaniaeducata.eu
Cu deosebită considerație,
Consilier de Stat
Ligia Deca
Cei care nu cunosc conținutul Scrisorii deschise adresate de domnul rector Ioan Dzițac, îl pot afla acum.
STIMAȚI DOMNI,
Vă supun atenției o temă serioasă și gravă, care ne privește pe toți: S.O.S.: QUO VADIS INFORMATICA ROMÂNEASCĂ?
,,Principala problemă a educaţiei informatice nu este formarea informaticienilor profesionişti, ci educaţia pe care o primeşte masa tinerilor, indiferent de orientarea lor profesională". (Grigore C. Mosil)
,,Ceea ce se numește ,,formarea de competențe digitale" se rezumă în esență la activitatea de butonare, dar nu se referă la întrebarea esențială: cum articulăm cultura tradițională cu cea digitală?" (Solomon Marcus)
,,Învățământul românesc nu poate fi însănătoșit decât din interior, cu contribuția unor decidenți și actanți cu viziune și voință". (Anonimus)
Paradoxul nr. 1: Ne lăudăm cu performanțele unor informaticieni români, pe bună dreptate, dar majoritatea populației României este analfabetă din punct de vedere informatic (în plină eră digitală). Internetul este utilizat ,,după ureche", e-guvernanța nu funcționează, tranzacțiile electronice sunt puține, criza de
profesori de informatică este acută ș.a.
Educația netățenească în școala românească este inexistentă (utilizarea cu pricepere și discernământ a calculatorului și a Internetului nu preocupă pe nimeni). Mulți profesori din învățământul preuniversitar și chiar universitar, în afara celor de informatică, nu posedă cunoștințe elementare de utilizare a calculatorului și Internetului (unii nu știu nici cum se trimite un e-mail sau nici măcar nu au o adresă de e-mail). Mulți profesori nu înțeleg uriașul potențial al web-educației.
Conceptul de educație pentru și prin calculator/Internet este inexistent în școala și societatea românească (în Franța anilor 80 s-a derulat un program de alfabetizare informatică, numit ,,Informatica  pentru toți", iar noi nu avem așa ceva nici în 2016).
Paradoxul nr. 2: Inversarea rapoartelor matematică-informatică: În timp ce numărul de studenți la informatică este de cel puțin de 3 ori mai mare decât cel al studenților de la matematică, numărul de conducători de doctorat la matematică este de aproximativ 3 ori mai mare decât la informatică.
Iată, de exemplu, situația din Consorțiul Universitaria (datele sunt preluate de pe paginile web ale universităților la data de 23.09.2016):...
Nu vi se pare că undeva avem o problemă?
Procentul de acoperire a posturilor de informatică din statele de funcții, cu cadre titulare, se situează undeva în jur de 50%.
Cine va preda disciplinele de informatică în universități dacă nu avem doctori în informatică, iar un student informatician, angajat part-time la o firmă, câștigă cât un conferențiar universitar?
Se știe că la informatică sunt unele din cele mai dure și aberante criterii minimale de abilitare (și se preconizează că vor deveni și
 mai dure). Face cineva studii de impact înainte de a stabili aceste criterii? Sunt ele realiste? Sunt echitabile în raport cu alte domenii?
De ce un economist poate deveni profesor universitar, la informatică economică - de exemplu, cu ,,4 articole ISI în reviste cu factor de impact mai mare ca zero", dar  sunt cazuri la informatică unde nu poți deveni nici măcar conferențiar universitar cu 20 de articole ISI în reviste cu factor de impact peste 0,5, în condițiile în care salarizarea pentru o anumită funcție didactică este aceeași, indiferent de specializare?
Paradoxul nr. 3: În gimnaziu se introduc disciplinele TIC și informatică, în licee funcționează specializări de
 matematică-informatică și informatică-intensiv, dar pentru specializarea informatică din facultate modulul pedagogic este CU TAXĂ, iar programe de licență pentru profesori de informatică sau masterate didactice nu există.
Cine va preda informatica în învățământul preuniversitar? Cum vom putea face față în învățământ problemei salariilor mari oferite de către firme informaticienilor versus salarii mici în învățământ? Dar în perspectivă, cine îi va pregăti pe informaticieni?
Paradoxul nr. 4: Specializările de informatică din centrele din afara Consorțiului Universitaria, în ciuda creșterii numărului de candidați la informatică, sunt pe cale de a fi închise din lipsă de doctori în informatică. În multe universități din centrele mici există câte 2-3 doctori în informatică, dintre care majoritatea sunt pensionabili într-un viitor destul de apropiat.
Statistici interesante...
Top abilitări în perioada 2012-2015 (sursa http://www.cnatdcu.ro/documente-utile/  )
Din aceeași sursă am numărat: Total abilitări = 759, din care la informatică doar 10, adică 1,3%. Cine va conduce doctorate în informatică în viitor?
Total număr doctori confirmați = 14.843, din care doar 68 la informatică, adică 0,45%. Cine va preda informatică în universități în viitor?
Cine va preda informatica în școlile din România în viitor, dacă și în prezent ne confruntăm cu o mare criză?
S.O.S.!!!
Soluții există și sunt simple, dar este nevoie de o voință generalizată și o abordare integrată.
Cu îngrijorare și cu speranță,
Prof. univ. dr. Ioan Dzițac
http://dzitac.ro/ro/ioan/scrisoare

Trimite email
luni, 16 martie 2026 la 16:51:33 Ora standard a Europei de Est