Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

Pe 23 septembrie 2016, am publicat scrisoarea deschisă adresată de rectorul Universității Agora din Oradea, dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac, președintelui Klaus Johannis, prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului Educației, președintelui Consiliului General al CNATDCU, președintelui Comisiei al CNATDCU - informatică, președintelui ARACIS și președintelui CNR - S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Pe 13 octombrie, Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare, răspunde prin adresa semnată de consilierul de Stat, Ligia Deca.
Stimate domnule Dzițac,
La Administrația Prezidențială am primit scrisoarea dumneavoastră deschisă cu privire la educația informatică din România. Apreciem în mod deosebit această contribuție, succintă și bine argumentată.
Vă asigurăm că vom avea în vedere, în contextul proiectului România Educată, propunerile dumneavoastră. Vă adresăm totodată rugămintea, în măsura în care considerați oportun, de a completa formularul de consultare al primei etape a Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare, disponibil până pe 15 octombrie, la adresa www.romaniaeducata.eu
Cu deosebită considerație,
Consilier de Stat
Ligia Deca
Cei care nu cunosc conținutul Scrisorii deschise adresate de domnul rector Ioan Dzițac, îl pot afla acum.
STIMAȚI DOMNI,
Vă supun atenției o temă serioasă și gravă, care ne privește pe toți: S.O.S.: QUO VADIS INFORMATICA ROMÂNEASCĂ?
,,Principala problemă a educaţiei informatice nu este formarea informaticienilor profesionişti, ci educaţia pe care o primeşte masa tinerilor, indiferent de orientarea lor profesională". (Grigore C. Mosil)
,,Ceea ce se numește ,,formarea de competențe digitale" se rezumă în esență la activitatea de butonare, dar nu se referă la întrebarea esențială: cum articulăm cultura tradițională cu cea digitală?" (Solomon Marcus)
,,Învățământul românesc nu poate fi însănătoșit decât din interior, cu contribuția unor decidenți și actanți cu viziune și voință". (Anonimus)
Paradoxul nr. 1: Ne lăudăm cu performanțele unor informaticieni români, pe bună dreptate, dar majoritatea populației României este analfabetă din punct de vedere informatic (în plină eră digitală). Internetul este utilizat ,,după ureche", e-guvernanța nu funcționează, tranzacțiile electronice sunt puține, criza de
profesori de informatică este acută ș.a.
Educația netățenească în școala românească este inexistentă (utilizarea cu pricepere și discernământ a calculatorului și a Internetului nu preocupă pe nimeni). Mulți profesori din învățământul preuniversitar și chiar universitar, în afara celor de informatică, nu posedă cunoștințe elementare de utilizare a calculatorului și Internetului (unii nu știu nici cum se trimite un e-mail sau nici măcar nu au o adresă de e-mail). Mulți profesori nu înțeleg uriașul potențial al web-educației.
Conceptul de educație pentru și prin calculator/Internet este inexistent în școala și societatea românească (în Franța anilor 80 s-a derulat un program de alfabetizare informatică, numit ,,Informatica  pentru toți", iar noi nu avem așa ceva nici în 2016).
Paradoxul nr. 2: Inversarea rapoartelor matematică-informatică: În timp ce numărul de studenți la informatică este de cel puțin de 3 ori mai mare decât cel al studenților de la matematică, numărul de conducători de doctorat la matematică este de aproximativ 3 ori mai mare decât la informatică.
Iată, de exemplu, situația din Consorțiul Universitaria (datele sunt preluate de pe paginile web ale universităților la data de 23.09.2016):...
Nu vi se pare că undeva avem o problemă?
Procentul de acoperire a posturilor de informatică din statele de funcții, cu cadre titulare, se situează undeva în jur de 50%.
Cine va preda disciplinele de informatică în universități dacă nu avem doctori în informatică, iar un student informatician, angajat part-time la o firmă, câștigă cât un conferențiar universitar?
Se știe că la informatică sunt unele din cele mai dure și aberante criterii minimale de abilitare (și se preconizează că vor deveni și
 mai dure). Face cineva studii de impact înainte de a stabili aceste criterii? Sunt ele realiste? Sunt echitabile în raport cu alte domenii?
De ce un economist poate deveni profesor universitar, la informatică economică - de exemplu, cu ,,4 articole ISI în reviste cu factor de impact mai mare ca zero", dar  sunt cazuri la informatică unde nu poți deveni nici măcar conferențiar universitar cu 20 de articole ISI în reviste cu factor de impact peste 0,5, în condițiile în care salarizarea pentru o anumită funcție didactică este aceeași, indiferent de specializare?
Paradoxul nr. 3: În gimnaziu se introduc disciplinele TIC și informatică, în licee funcționează specializări de
 matematică-informatică și informatică-intensiv, dar pentru specializarea informatică din facultate modulul pedagogic este CU TAXĂ, iar programe de licență pentru profesori de informatică sau masterate didactice nu există.
Cine va preda informatica în învățământul preuniversitar? Cum vom putea face față în învățământ problemei salariilor mari oferite de către firme informaticienilor versus salarii mici în învățământ? Dar în perspectivă, cine îi va pregăti pe informaticieni?
Paradoxul nr. 4: Specializările de informatică din centrele din afara Consorțiului Universitaria, în ciuda creșterii numărului de candidați la informatică, sunt pe cale de a fi închise din lipsă de doctori în informatică. În multe universități din centrele mici există câte 2-3 doctori în informatică, dintre care majoritatea sunt pensionabili într-un viitor destul de apropiat.
Statistici interesante...
Top abilitări în perioada 2012-2015 (sursa http://www.cnatdcu.ro/documente-utile/  )
Din aceeași sursă am numărat: Total abilitări = 759, din care la informatică doar 10, adică 1,3%. Cine va conduce doctorate în informatică în viitor?
Total număr doctori confirmați = 14.843, din care doar 68 la informatică, adică 0,45%. Cine va preda informatică în universități în viitor?
Cine va preda informatica în școlile din România în viitor, dacă și în prezent ne confruntăm cu o mare criză?
S.O.S.!!!
Soluții există și sunt simple, dar este nevoie de o voință generalizată și o abordare integrată.
Cu îngrijorare și cu speranță,
Prof. univ. dr. Ioan Dzițac
http://dzitac.ro/ro/ioan/scrisoare
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 07:11:19 Ora standard a Europei de Est