Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

În loc de cele 10 porunci, cele 15 obiective ale studenților pentru un sistem de învățământ superior performant și de calitate

Viitorul Implică Studenții

În loc de cele 10 porunci, cele 15 obiective ale studenților pentru un sistem de învățământ superior performant și de calitate

La Forumul Organizațiilor Studențești din România (FOSR), desfășurat în perioada 8-16 august 2016 la Galați, peste 330 de lideri ai studenților din întreaga țară au participat la o serie de dezbateri în cadrul mai multor ateliere de lucru, analizând diferite aspecte privind sistemul de învățământ superior românesc, situațiile întâlnite în universitățile din țară și răspunsurile studenților la chestionarele aplicate public de ANOSR, discuțiile concluzionându-se în 15 obiective ale studenților pentru dezvoltarea sistemului educațional universitar din România.

Toți candidații la alegerile parlamentare din această toamnă și toate partidele politice din România sunt invitate să își asume cele 15 priorități ale studenților și să le includă în programele lor politice cu care vor candida, iar apoi, dacă vor fi aleși, sunt invitați să le pună în practică din Parlamentul României și/sau din Guvernul României, după caz, începând chiar cu Legea bugetului de stat pentru anul 2017.
Reprezentanții studenților consideră că, în această toamnă, clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate și să acționeze ca atare atunci când afirmă că educația reprezintă o prioritate națională, asumându-și următoarele priorități în programele lor politice și finanțând corespunzător învățământul.
Investiția în educație este o investiție în viitorul României!
1. Finanțare corespunzătoare a educației, peste media statelor membre ale Uniunii Europene, bazată pe performanță, prin alocarea anuală a minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru acest sector.
  • Creșterea finanțării de bază în anul 2017 la suma de cel puțin 6522,06 lei/student echivalent.
  • Creșterea fondului pentru burse studențești pentru anul 2017 până la o valoare de cel puțin 201,6 de lei/lună/student bugetat.
  • Creșterea subvenției pentru cămine și cantine aferentă anului 2017 până la suma de cel puțin 6204,33 lei pentru fiecare student cazat, indiferent de forma de studii (cu sau fără taxă), alocarea bugetară totală urmând să fie de cel puțin 624.423.551,4 lei.
  • Creșterea fondului pentru transportul studenților în anul 2017 cu 18.039.830,29 lei, până la suma de cel puțin 44.650.744,29 lei.
  • Creșterea fondurilor anuale alocate pentru cercetare până la cel puțin 1% din Produsul Intern Brut.
  • Alocarea finanțării universităților de stat din România în funcție de criterii și indicatori de calitate și performanță, construiți în consultare directă cu reprezentanții studenților.
2.Un cadru legislativ stabil și predictibil în ceea ce privește sistemul național de învățământ, realizat în urma unei consultări autentice cu toți actorii din sistemul de educație.
  • O lege a educației clară, coerentă, care să constituie baza unei dezvoltări strategice multi-anuale a sistemului de învățământ superior românesc.
  • Legislație conexă actualizată, clară și coerentă, astfel încât să nu mai existe acte normative fără norme de aplicare sau cu prevederi contrare legislației principale în vigoare.
3.Un fond pentru burse suficient de mare, care să permită universităților să acorde astfel de forme de sprijin tuturor studenților care au nevoie, într-un cuantum care să acopere cheltuielile lunare de cazare, masă, încălțăminte, îmbrăcăminte și materiale pentru studiu, precum și alte mecanisme care să transforme sistemul educațional românesc într-unul echitabil, în așa fel încât abandonul universitar cauzat de lipsa resurselor financiare să fie eradicat.
  • Creșterea fondului pentru burse studențești până la o valoare de cel puțin 100 de lei/lună/student bugetat.
  • Burse sociale cumulabile cu celelalte tipuri de burse și care să acopere în mod real cheltuielile lunare de cazare, masă, îmbrăcăminte, încălțăminte și materiale de studiu ale studenților.
  • Locuri de cazare în căminele studențești și mese zilnice la cantinele universitare acordate în regim gratuit pentru studenții proveniți din categorii defavorizate.
  • Locuri finanțate de la bugetul de stat pentru ciclurile de licență și master acordate în funcție de criterii sociale.
  • Reducere de 50% pentru transportul feroviar, pentru toate tipurile de trenuri și toate categoriile de locuri, indiferent de distanțele călătoriilor, pentru toți studenții (de la toate cele trei cicluri: licență, masterat, doctorat) înmatriculați la instituții de învățământ de stat sau particulare acreditate, indiferent de forma de învățământ pe care o urmează, de vârsta pe care o au și de naționalitatea acestora, pentru un număr nelimitat de călătorii într-un an calendaristic. De asemenea, de această reducere ar trebui să beneficieze și studenții care urmează o formă de învățământ superior în altă țară decât România, indiferent de naționalitatea lor, precum și elevii de la școlile postliceale.
  • Eliminarea tuturor taxelor nejustificate percepute de universități: de înscriere, de înmatriculare/confirmare, de bibliotecă etc.
  • Tabere studențești acordate atât iarna, cât și vara, într-un număr corespunzător, care să satisfacă cererile și nevoile studenților.
  • Asistență medicală gratuită pentru studenți, în fiecare centru universitar, în policlinici studențești dotate corespunzător.
 4.Fonduri de investiții care să permită renovarea căminelor studențești pentru a le aduce la standarde europene, precum și construcția de noi cămine studențești acolo unde există deficit de locuri de cazare, în comparație cu cererea.
  • Construirea/amenajarea a cel puțin 20 000 de noi locuri de cazare pentru studenți la nivel național, distribuite optim în urma unei analize a nevoilor fiecărui centru universitar.
  • Creșterea subvenției pentru cămine și cantine aferentă anului 2017 până la suma de cel puțin 5999,4 lei pentru fiecare student cazat, indiferent de forma de studii (cu sau fără taxă), alocarea bugetară totală urmând să fie de cel puțin 624.423.551,4 lei.
  • Acordarea de locuri gratuite în căminele studențești pentru studenții proveniți din categorii defavorizate.
5.Sistem de consiliere și orientare în carieră finanțat corespunzător, funcțional, cu resurse umane suficiente și bine pregătite, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, astfel încât toți elevii și studenții să acceseze astfel de servicii gratuit pe parcursul studiilor, pentru a le facilita alegerea unor trasee educaționale corespunzătoare și o inserție pe piața muncii cât mai facilă, precum și pentru a combate abandonul studiilor universitare.
  • Asigurarea unei finanțări care să permită angajarea cel puțin a unei resurse umane specializate (consilier în carieră, sociolog, psiholog) pentru fiecare 500 de elevi/studenți.
  • Programe de consiliere și orientare în carieră de calitate obligatorii pentru fiecare elev/student.
6.O legislație corespunzătoare pentru stagii de practică și internshipuri, care să confere drepturi celor ce parcurg astfel de stagii, precum și o pondere mult mai mare a practicii în studiile universitare, cu sprijin direct oferit studenților de universități prin garantarea de locuri de practică de calitate în toate domeniile.
  • O lege a stagiilor de practică care să reglementeze drepturile și obligațiile angajatorilor și ale stagiarilor, pornind de la modele de bună practică la nivel național și internațional.
  • Planurile de învățământ ale programelor de studii să cuprindă un procent semnificativ mai mare de activități cu un caracter aplicabil și practic, în conformitate cu necesitățile existente în piața muncii, atât la nivel local, cât și la nivel regional, național sau internațional.
  • Stagii de practică de calitate pentru studenți, oferite prin parteneriate între universități și angajatori.
7.Fonduri suficiente și legislație corespunzătoare, care să permită dezvoltarea unui sistem de învățământ cu adevărat centrat pe studenți, flexibil, cu mijloace și metode de predare adaptate nevoilor acestora, bazate pe o infrastructură academică modernă, resurse de învățare de actualitate și cadre didactice bine pregătite și cu abilități pedagogice bine dezvoltate, conferite de un sistem de formare performant.
  • Reformarea sistemului de formare inițială a cadrelor didactice.
  • Cadru legislativ care să permită trasee educaționale cât mai flexibile.
  • Fonduri pentru investiții în materiale didactice și infrastructură academică.
 8.Sistem de asigurare și evaluare a calității în învățământul superior corelat cu directivele europene în domeniu, obiectiv, echidistant și performant, care să nu permită ca vreun derapaj să rămână nesancționat în sistem, care să încurajeze universitățile să crească calitatea programelor de studii oferite, pentru toate ciclurile de studiu, și care să implice studenții în toate procesele sale.
  • O metodologie de evaluare externă a calității corelată cu standardele europene în domeniu (ESG 2015).
  • O agenție de asigurare externă a calității în învățământul superior transparentă și performantă.
  • Implicarea studenților în toate procesele de evaluare și asigurare a calității (evaluări instituționale, evaluări de programe de studii, comisii interne de evaluare și asigurare a calității etc.).
9.Etica, integritatea și buna guvernanță - principalele valori pe care se bazează sistemul educațional românesc, garantate de o legislație solidă în domeniu, care să nu permită niciun fel de abatere care să rămână nesancționată, și care să fie inoculate elevilor și studenților încă din primii ani de studiu prin mijloace specifice de educare.
  • Introducerea unui curs de etică, integritate și scriere academică drept disciplină obligatorie în semestrul I al primului an de studiu, pentru toate programele de studii, ale tuturor facultăților universităților din România.
  • Operaționalizarea unei platforme online, accesibilă tuturor, care să indexeze toate lucrările de licență, master și doctorat realizate în universitățile acreditate din sistemul de învățământ superior românesc.
  • Sistem de sancțiuni clar și ușor de aplicat în situațiile în care se constantă încălcări ale normelor de etică și integritate academică.
10.Sistem de învățământ competitiv și atractiv la nivel internațional, prin investiții substanțiale ale statului în programe de cercetare, dezvoltare și inovare și prin însănătoșirea imaginii publice a acestuia, eliminând corupția și impostura de orice tip.
  • Creșterea fondurilor anuale alocate pentru cercetare până la cel puțin 1% din Produsul Intern Brut.
  • Implicarea studenților de la ciclurile de licență și master în echipe și proiecte de cercetare.
  • Adoptarea unei strategii de internaționalizare a învățământului superior din România și sprijinirea financiară a universităților performante pentru a se promova la nivel internațional și pentru a urca în topurile internaționale.
11.Programe naționale corespunzătoare care să sprijine universitățile să își adapteze infrastructura și resursele academice pentru nevoile studenților cu dizabilități.
  • Fonduri speciale pentru a sprijini universitățile să își adapteze atât spațiile de studiu, cazare și servire a mesei, cât și a materialelor didactice pentru nevoile acestor persoane.
  • Dezvoltarea de servicii distincte, cu personal specializat pentru sprijinul persoanelor cu dizabilități în fiecare universitate.
12.Consolidarea statutului studenților drept parteneri egali, cu drepturi depline, în sistemul de învățământ superior, inclusiv prin asigurarea dreptului acestora de a participa în procesele de alegere pentru funcțiile de conducere din universități într-o proporție de cel puțin 25% din totalul electoratului.
  • În plus, includerea studenților inclusiv în componența Consiliilor departamentelor, într-o proporție de minimum 25% din totalul membrilor.
13.Dezvoltarea programului național de tabere studențești prin creșterea numărului de beneficiari și prin valorificarea centrelor de agrement și de tineret aflate în administrare publică.
  • Creșterea numărului de locuri de tabără.
  • Creșterea duratei unui sejur de tabără la 7 zile.
  • Reintroducerea taberelor studențești de iarnă.
  • Renovarea centrelor de agrement din subordinea MTS/DJST pentru a oferi condiții corespunzătoare, care să le permită introducerea în circuitul taberelor studențești.
14.Promovarea principiilor transparenței, competenței și meritocrației în toate structurile sistemului de învățământ superior și eliminarea oricăror ingerințe politice.
  • Introducerea incompatibilității între funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ superior (rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director general administrativ, director CSUD, director școală doctorală) și funcțiile de deputat, senator sau o funcție de conducere într-un partid politic.
15.Misiunea caselor de cultură ale studenților trebuie regândită și reformată fundamental, astfel încât acestea să redevină puncte de sprijin pentru studenți, în strâns parteneriat cu universitățile.
  • Trecerea caselor de cultură ale studenților în subordinea MENCȘ/universităților.
  • Implicarea reprezentaților studenților în administrarea caselor de cultură ale studenților.
 Campania „Viitorul Implică Studenții (V.I.S.)" reprezintă un demers al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) prin care ne dorim responsabilizarea atitudinii clasei politice din România față de educație, precum și mobilizarea studenților din România pentru a se implica activ din punct de vedere civic.
Universitatea Agora susține demersurile ANOSR!
Rectorul Universității Agora,
prof. univ. dr. Ioan Dzițac
Trimite email
marți, 3 februarie 2026 la 11:04:29 Ora standard a Europei de Est