Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Frumusețe, har, talent și inteligență

Portretul unei dive de operă – Florina Hinsu-Mariș

Frumusețe, har, talent și inteligență

Sunt doar câteva dintre calitățile care o definesc pe soprana Florina Hinsu-Mariș - o divă (orădeană) de operă, pe care aveam să o descopăr, culmea, în Ungaria, la Apateu, la o manifestare culturală tradițională organizată de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria pentru românii din Apateu.

Florina Hinsu Maris a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa regretatului profesor doctor Alexandru Fărcaș, iar la scurt timp a devenit cadru universitar (ca și soțul său, baritonul Florin Mariș), la Facultatea de Muzică din Oradea. Din punct de vedere profesional, al carierei universitare, marea realizare a Florinei Hinsu-Mariș constă în faptul că a devenit cel mai tânăr doctor în muzică din România, doar la vârsta de 28 de ani, fiind declarată doctor în muzică în urma susținerii unei teze foarte interesante despre vocea falcon, doctorat pregătit și susținut la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea ilustrului profesor Tereny, personalitate muzicală de prin rang a țării. Marele mentor al Florinei rămâne însă cel care a descoperit-o, a format-o, i-a călăuzit primii ani de carieră, marea personalitate a operei clujene, maestrul Alexandru Fărcaș. Cu o inteligență practică deosebită, maestrul Fărcaș a intuit marile posibilități vocale ale Florinei, posibilități apte pentru marele repertoriu falcon. Þinând cont de cruditatea vârstei, la început, maestrul Fărcaș a determinat-o pe Florina să debuteze și să cânte roluri de mezzosoprană, în timp trecând spre un repertoriu apropiat de calibrul vocii sale și oferindu-i pe scena clujeană rolul Santuzzei, un rol firesc pentru o voce precum a Florinei. Interesant este că în opera “Cavalleria rusticana”, Florina a interpretat toate cele trei roluri feminine, rolul Lola constituind de fapt debutul artistei la Opera de Stat din Viena.
Parteneră pe scenă a lui Placido Domingo
În această instituție prestigioasă, Florina a interpretat până acum 15 roluri, sub baghete ilustre precum cea a lui Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Zubin Mehta etc, fiind partenera pe scenă a lui Placido Domingo, Leo Nucci, Carlo Alvarez, Agnese Baltza, Ștefania Bonfadelli, Edita Gruberova, Eliane Coelho…
Pe scena clujeană, alături de rolul Santuzzei, Florina a interpretat rolul reginei Clytemnestra, din opera "Iphigenie en Aulide" de Chr. W. Gluck, rol a cărui creatoare în România este, opera fiind dată în premieră absolută în România în regia lui Horia Ballint, apoi tot o creație de data aceasta mondială a fost rolul din opera "Jacques" a lui Bacalu, după piesa lui E. Ionesco - "Jacques sau supunerea", operă regizată de către Ina Hudea cu o garnitură de soliști tineri brianți de la ONRCN. Tânara interpretă s-a făcut remarcată în toate aceste apariții, prin vocea sa de o frumusețe timbrală rarisimă, cu un ambitus generos care este marcat în extreme de acute strălucitoare și de un registru grav tulburător, inteligență în redarea partiturilor și în jocul scenic, respect în încadrarea stilistică a diverșilor compozitori ale căror lucrări au fost abordate de către Florina Hinsu-Mariș.
Trecerea Florinei la repertoriul de sopran s-a făcut logic, treptat, pas cu pas, urmărindu-se perfecționarea fiecărui sunet. Un rol important în această trecere îl are în prezent ilustra soprană brasilo-italiană Patricia Morandini, maestrul actual de canto al Florinei, alături de care lucrează și studiază rolurile Tosca, Amelia din “Bal mascat”, Leonora din “Trubadurul” și alte asemenea roluri de prim calibru.
Să mai spunem că în prezent, Florina Hinsu-Mariș are în studiu rolul titular al operei “Sora Angelica”, operă în care are șanse să apară până la finele acestui an. (D. SABĂU)

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 23:08:21 Ora standard a Europei de Est