Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Academicianul Nicolae Dabija a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea

Vineri, 18 nov. 2016, în Aula Magna

Academicianul Nicolae Dabija a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea

Asemenea evenimente, ceremonia de acordare a înaltului titlu de Doctor Honoris Causa, ,,sunt bucurii ale spiritului, o reverență a inimii și a gândului în fața unui spirit liber, creator și pragmatic, spunea în deschiderea manifestării președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă

,,Scriitorul Nicolae Dabija și-a măsurat viața în cărți"
Și a continuat: Scriitorul Nicolae Dabija și-a măsurat viața în cărți, este un constructor de solidarități intelectuale, un factor coagulant, un exemplu al celor care cred că țara este una dincolo de hotare nedrepte, vremelnice"...
,,Sărbătorim un mare om, un mare erou al neamului românesc, a adăugat prorectorul Eugen Macocian. Dl academician este o valoare academică a culturii, literaturii și civilizației române".
În cuvântul de întâmpinare, preasfinția sa episcopul Oradiei Sofronie Drincec s-a referit la Basarabia despre care nu auzise până în clasa a IV-a pentru că așa erau vremurile copilăriei sale, asta era politica. A vorbit despre Basarabia pe care a descoperit-o treptat de la bunicul său, de la doamna învățătoare, de la Mihai Eminescu din poezia interzisă ,,La arme" (din care a recitat) și mai cu seamă de la o măicuță călugăriță Iustiniana, refugiată în România, care, culmea, fusese chiar ruda (mătușa) lui N.D., după cum avea să recunoască distinsul academician. Povestea de dragoste, una rănită (pentru că Basarabia era și este ruptă din trupul țării) a stârnit sensibilități și a dislocat lacrimi. Lângă mine, președintele ,,Vetrei Românești" nu le-a putut stăvili. Celălalt episcop, preasfinția sa Virgil Bercea, vinovat de aceleași sentimente, a vorbit despre demnitatea unui destin, declarând sus și tare: ,,Vă salut și vă sunt cu inima și cu sufletul aproape, domnule academician".
Trei C: creație, credință și curaj
În Laudatio, dl decan Ioan Horga și-a structurat discursul și-a canalizat mesajul pe trei piloni de rezistență și greutate ai academicianului, prozatorului, publicistului și omului politic de la Chișinău : creație, credință și curaj.
,,Trei sunt pilonii prin care nădăjduim să ilustrăm anvergura personalităţii poetului, prozatorului, publicistului, omului politic Nicolae Dabija: creaţie, credinţă și curaj. Sunt repere definitorii pentru itinerarul său biografic, de la venirea pe lume în 15 iulie 1948, în satul Codreni, raionul Căinari din Republica Moldova, până la borna celor aproape şapte decenii de viaţă". Istoricul I. H. și-a început itinerarul reportericesc cu poetul, a continuat cu prozatorul, cu istoricul literar, cu carte și manuale pentru copii și cu publicistul de referință. În 1986, poetul Nicolae Dabija a fost ales de către Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta", care ,,va deveni în curând principalul artizan al schimbărilor din republică, simbol al mişcării de democratizare şi desovietizare a societăţii. În 1990 ajunge la un tiraj de 260.000 de exemplare, fiind socotită „publicaţia literară cu cel mai mare tiraj din Europa". Cotidianul francez „Le Figaro" nota, sub semnătura lui Victor Loupan, că „Literatura şi Arta" a jucat în Revoluţia de Renaştere Naţională a Basarabiei acelaşi rol pe care l-a jucat Televiziunea Română în cadrul Revoluţiei din decembrie 1989". Distinsul academician a fost privit apoi sub zodia credinței, ca om al cetății și în Agora academică.
Un luptător neobosit pentru adevăr și dreptate
Simțindu-se onorat pentru înaltul titlu academic, scriitorul Nicolae Dabija a mulțumit universitarilor orădeni, și dând frâu liber sentimentelor curate, s-a destăinuit ca în fața unui altar: ,,Eu vin din străinătate. Am venit în Țara lui Mihai Eminescu, din Țara lui Mihai Eminescu. Am venit din Țara lui Iosif Vulcan în Țara lui Iosif Vulcan. Am venit din Țara lui Grigore Vieru în Țara lui Grigore Vieru. Am venit din Patria Limbii Române în Patria Limbii Române". Citându-l și apoi parafrazându-l pe Nichita Stănescu a spus: ,,Am venit și eu și prietenul meu Vlad Caragea un foarte lung drum pentru a ajunge acasă. Am venit acasă. Sunt acasă". Vorbind despre crezul său și mai cu seamă despre lipsa de curaj, a reușit să ne convingă și să ne impresioneze: ,,Nu sunt prea curajos, dar am citit în Sfânta Scriptură care m-a făcut curajos... M-a făcut să mă culc sub tancuri. ,,Cei care luptă pentru adevăr și dreptate îi sunt plăcuți  Domnului". Și eu vreau să fiu plăcut Domnului.
,,Cărțile ajută la deșteptarea Basarabiei"
Cea de-a doua mărturisire a fost legată de cărți și bibliotecă. ,,Eu m-am născut într-o bibliotecă. Când am deschis ochii i-am deschis pe niște cărți, cărți pe sub pat, pe sub masă, prin pod..." Ne-a impresionat cu povestea (istoria vorbită a) săptămânalului ,,Literatura și Arta". Revenind la cărți și biblioteci a mulțumit truditorilor de la ,,Vatra Românească" din Oradea (profesorului, prietenului și fratelui Teodor David, președintelui Ioan Laza și de ce nu, sufletistului Ioan Chivari, zicem noi), care ,,au trimis la Chișinău câteva sute de mii de cărți. La graniță cartea se măsoară în litri și kilograme. Noi avem biblioteci fără cărți, care la ora actuală sunt depozite de maculatură, carte rusească sau română cu grafie chirilică. Sunt convins: Cărțile ajută deșteptarea Basarabiei". În aceeași idee, domnia sa avea să sublinieze că mai puternică este țara care are multe biblioteci, mai mulți cărturari și mai mulți cititori. Vorbind cu mare durere despre milioanele de moldoveni deportați în Siberia și de cei ajunși carne de tun, domnia sa avea să mai evidențieze un adevăr crud: ,,În Basarabia, suferința este parcă un simbol al neamului românesc. Dacă s-ar da Premiul Nobel pentru suferință, ar trebui să se dea Basarabiei; mă iertați că ați suferit mult și dumneavoastră în Ardeal".
Iar încheierea a fost antologică, precum întreg discursul. Mătușa despre care făcea vorbire episcopul ortodox al Oradiei, măicuța călugăriță Iustiniana i-a lăsat cu limbă de moarte: ,, Dragă Niculăeș, ajută Basarabia să vină în țară!"
Apoi, Niculăeș ne redă un dialog magistral avut cu mama sa (în copilărie): ,,Care este cea mai mare sărbătoare a noastră? Cea mai mare sărbătoare a noastră este Paștele. Și când e Paștele? Mâine. Dimineața, numai ce aud: Nicușor, scoală că azi este mâine". Și ca un arc peste timp, distinsul academician Nicolae Dabija revine în actualitate și încheie: ,,Eu am impresia că mâine, noi vom fi împreună. Dumnezeu trebuie să ne facă dreptate. Pentru mine, ziua de mâine a început azi aici, la Oradea..."
Astăzi, la Livada
Să mai spunem că astăzi (sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 12.00), distinsul academician Nicolae Dabija va participa la o întâlnire de suflet la Biserica Ortodoxă din Livada (comuna Nojorid), după cum ne-a spus dl Ioan Chivari.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Academicianul Nicolae Dabija a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea. 

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:53 Ora standard a Europei de Est