Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Laudă păstorului român”

Din nou despre ,,Curtea de la Argeș”

,,Laudă păstorului român”

Mai anul trecut, niște guvernanți (mitici) care, pesemne, tăiau frunze la câini, în loc să se țină de lucruri serioase, s-au luat de păstorii din ,,Miorița" și ,,Baltagul", s-au apucat să facă ,,dreptate" și ordine, numărându-le oile și câinii de la stână, dând apoi decret câți câini trebuie să le rămână în bătătură, potrivit legilor gândite de mințile lor sclipitoare și scrise de mânuțele lor a(i)urite!

În numărul din februarie al Revistei de Cultură ,,Curtea de la Argeș", domnul redactor-șef Gheorghe Păun, își permite (luxul) să aducă laude păstorilor, precum un mare poet Mirabilei semințe...
Domnule academician, chiar nu vă e frică să faceți o asemenea imprudență? Dacă prin această ,,Laudă păstorului român", aduceți atingere (gravă) respectivilor guvernanți și astfel vi-i îndepărtați (de revistă), pierzându-i ca cititori?! Domnul Eminescu, într-ale sale trei articole din ,,Timpul" (apărute în 31 mai, 10 iunie și 27 mai 1881), combate bine; materialul despre învățământ tratează un subiect luat parcă de pe agenda anului 2016. În Ingineria (sa) ontologicală, Mihai Nadin, invocându-l pe Humboldt (,,faimos pentru multe dintre ideile sale"), ne atrage atenția asupra faptului că: percepția lumii în care trăim depinde de limba maternă. Johan Galtung ne surprinde cu o teorie a păcii (abordare dinspre entropie). În Oglinzile lui Don Juan, Horia Bădescu zăbovește asupra miturilor ancestrale. Academicianul Cristian Hera, făcând o Pledoarie pentru sol, aduce Elogiu slujitorilor pământului românesc. Sub genericul Educația virtuală, Radu Pintea stăruie asupra crizei tehnologice care bântuie întreaga planetă. Ștefan Ionescu-Berechet scrie despre arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet. Mitteleuropa (regiune a Europei cu limite geografice discutabile) este, de trei episoade, pe limba soților Vaida (Dragoș Vaida și Constanța Vaida Haliță). În numărul de față se face vorbire despre începuturile intelectualității noastre. M.N. Rusu ne aduce în atenție Basarabia prințului Anton Bibescu (Basarabia răscumpărată). În Istoria de lângă noi, Filofteia Pally ne prezintă Istorii sentimentale (I): Mihail Kogălniceanu și Raluca Lamotescu (,,Iluzii pierdute"). Din opera lui Radu Gyr, Lacrima Anei ne restituie versurile a două poezii: ,,Zidarul de la Argeș" și ,,Rondelul unei ctitorii". Coborâtor din ținuturile legendelor, Mihai Sporiș se oprește la Polovragi, la porțile oltene ale Parnassului, iar Sorin Lory Buliga ține să dea O replică la aforismele lui Brâncuși.
Mult mai multe veți găsi spre a vă delecta în voie lecturând pe adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro,
Ovidiu Dan   

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:05:11 Ora standard a Europei de Est