Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale și secretarii de stat au susținut miercuri o conferință de presă

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, și secretarii de stat Liviu Marian Pop, Gigel Paraschiv și Gabriel Liviu Ispas au susținut miercuri, 15 februarie 2016, o conferință de presă în cadrul căreia au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse de Ministerul Educației în perioada ianuarie - februarie 2017.

Vă prezentăm mai jos transcrierea declarațiilor făcute în cadrul acestui eveniment.
Pavel Năstase, ministrul Educației Naționale: Bună ziua şi bine aţi venit la Ministerul Educaţiei Naţionale! Este prima conferinţă de presă pe care conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale o organizează în noua formulă.
Aşa cum observaţi, sunt prezenţi domnii secretari de stat Gigel Paraschiv, care răspunde de învăţământul universitar, Liviu Pop, care are în responsabilitate învăţământul preuniversitar şi Gabriel Ispas, care coordonează direcţia juridică, relaţiile internaţionale şi afacerile europene, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu Guvernul.
Obiectivul acestei conferinţe de presă a fost acela de a vă comunica principalele măsuri pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le-a luat în acest timp scurt de la învestirea noului Guvern. Aşa cum bine ştiţi, misiunea noastră este aceea de a implementa programul de guvernare PSD-ALDE. A fost adoptat în Parlament bugetul, aşteptăm acum ca preşedintele ţării să promulge legea bugetului ca să intrăm cu toate pânzele sus, ca să spunem aşa, în programul de guvernare.
În acest interval de timp au fost o serie de măsuri foarte vizibile şi cu impact foarte mare asupra întregii comunităţi din învăţământul superior. O primă măsură a fost creşterea salariilor cu 15% pentru tot personalul din învăţământul din România. Studenţii au bursele mărite: de la alocaţia de 83 de lei s-a ajuns la 201 lei. Este, dacă vreţi, o creştere istorică. Nu cred că s-a mai întâmplat un asemenea eveniment din această perspectivă. Am asigurat gratuitatea transportului studenţilor pe calea ferată. Sunt, de asemenea, o serie de programe în derulare, „Cornul şi laptele" şi un program care a început de curând şi anume „masa caldă", organizat în 50 de unităţi şcolare, selectate anterior. în care, în mod experimental vom oferi această masă caldă, urmând ca în funcţie de rezultatele acestui program-pilot să extindem această facilitate.
Din punct de vedere al investiţiilor, pe cele două componente - învăţământ preuniversitar şi învăţământ universitar - în programul de guvernare este prevăzută construcţia a 2.500 de unităţi şcolare, creşe şi grădiniţe noi. Avem, de asemenea, în buget fondurile pentru a finaliza o parte din obiectivele de investiţii aflate în derulare. Anul acesta vom începe construcţia a 500 de unităţi şcolare noi pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, avem un număr de 30 de cămine studenţeşti noi pentru care există studiile realizate. Și aceste investiţii se vor derula prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice. Beneficiar va fi Ministerul Educaţiei Naţionale, dar nu vor fi derulate prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Aş dori pe scurt să vă informez despre domeniul învăţământului preuniversitar. Suntem la zi în momentul de faţă cu programele şcolare pentru gimnaziu şi anul acesta trebuie să realizăm manualele şcolare pentru clasa a V-a, primul an de gimnaziu. Referitor la acest subiect, vreau să vă spun că intenţia noastră este să evaluăm ce s-a produs până în prezent. Dincolo de activitatea principală (și anume să asigurăm elevilor de clasa a V-a şi pentru toţi elevii din alte clase manualele şcolare la data de 1 septembrie), noi dorim să avem şi un feedback a ceea ce s-a făcut până în prezent, adică vom începe cu învăţământul primar şi vom continua cu celelalte forme de învăţământ, astfel încât să putem trage anumite concluzii, pe care şi publicul, părinţii şi dumneavoastră, presa, le semnalaţi din timp în timp.
Toată lumea spune că în învăţământul preuniversitar copiii sunt foarte stresaţi pentru că stau foarte mult timp în şcoală, se plictisesc și că avem o rată a abandonului foarte mare. Deci toate lucrurile acestea trebuie analizate şi puse în acest context al sistemului de învăţământ, pentru că dacă vom avea o pregătire corespunzătoare la nivelul învăţământului preuniversitar, vom avea și studenţi foarte bine pregătiţi în învăţământul universitar. În privinţa resursei umane, putem să avem manuale şcolare foarte bune, dar e nevoie și de dascăli care să posede, să fie pregătiți şi să cunoască toate noile tehnologii, tot ceea ce înseamnă inovativ în materie de educaţie şi de proces de învăţare. Din această perspectivă ne dorim foarte mult ca prin proiecte finanţate la nivel european să derulăm această pregătire a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Altfel spus, ca preocupare permanentă e descongestionarea programelor pentru elevii din preuniversitar, dublată de dorința de a-i duce către un program de pregătire în care să deprindă, în principal, cum să înveţe şi mai puţin cum să memoreze cunoştinţe. Şi când spun acest lucru, mă refer în primul rând la partea de gimnaziu, dar e valabil și pentru învățământul primar. În această perspectivă, elevii trebuie să dobândească acele aptitudini de a fi bine educaţi, de a se comporta în mod corespunzător în societate şi de abia după aceea vine problema asimilării  cunoştinţelor, a susținerii de diverse examene, a evaluării, pentru că experienţa mondială ne spune acest lucru. Japonezii, care sunt printre primii în materie de educaţie, au un program în acest sens, un program de educaţie foarte bine structurat din care cred că putem să învăţăm şi noi.
Aş vrea să spun câteva cuvinte şi despre învăţământul universitar. După cum ştiţi, universităţile au autonomie universitară, aceasta se respectă nu de acum, ci dintotdeauna. În perspectiva unor transformări care s-ar dori să fie realizate în domeniul învăţământului universitar, este importantă consultarea beneficiarilor acestui sistem şi când spun acest lucru mă refer la o consultare instituţională prin intermediul Consiliului Naţional al Rectorilor şi al unor consorţii pe diverse domenii de specializare, care vor fi partenerii noştri în tot ceea ce vom întreprinde. Avem, de asemenea, în lucru o serie de hotărâri de guvern care vizează începerea anului universitar 2017-2018, de exemplu hotărârea de guvern pentru aprobarea cifrei de şcolarizare finanţată de la bugetul statului pentru specializările şi programele de studii care vor intra în funcţiune în noul an universitar. M-aş opri aici şi în continuare îi rog pe colegii mei, pe secretarii de stat pe fiecare domeniu în parte, să facă scurte prezentări ale activității.
Biroul de comunicare
Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 04:53:25 Ora standard a Europei de Est