Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale și secretarii de stat au susținut miercuri o conferință de presă

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, și secretarii de stat Liviu Marian Pop, Gigel Paraschiv și Gabriel Liviu Ispas au susținut miercuri, 15 februarie 2016, o conferință de presă în cadrul căreia au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse de Ministerul Educației în perioada ianuarie - februarie 2017.

Vă prezentăm mai jos transcrierea declarațiilor făcute în cadrul acestui eveniment.
Pavel Năstase, ministrul Educației Naționale: Bună ziua şi bine aţi venit la Ministerul Educaţiei Naţionale! Este prima conferinţă de presă pe care conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale o organizează în noua formulă.
Aşa cum observaţi, sunt prezenţi domnii secretari de stat Gigel Paraschiv, care răspunde de învăţământul universitar, Liviu Pop, care are în responsabilitate învăţământul preuniversitar şi Gabriel Ispas, care coordonează direcţia juridică, relaţiile internaţionale şi afacerile europene, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu Guvernul.
Obiectivul acestei conferinţe de presă a fost acela de a vă comunica principalele măsuri pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le-a luat în acest timp scurt de la învestirea noului Guvern. Aşa cum bine ştiţi, misiunea noastră este aceea de a implementa programul de guvernare PSD-ALDE. A fost adoptat în Parlament bugetul, aşteptăm acum ca preşedintele ţării să promulge legea bugetului ca să intrăm cu toate pânzele sus, ca să spunem aşa, în programul de guvernare.
În acest interval de timp au fost o serie de măsuri foarte vizibile şi cu impact foarte mare asupra întregii comunităţi din învăţământul superior. O primă măsură a fost creşterea salariilor cu 15% pentru tot personalul din învăţământul din România. Studenţii au bursele mărite: de la alocaţia de 83 de lei s-a ajuns la 201 lei. Este, dacă vreţi, o creştere istorică. Nu cred că s-a mai întâmplat un asemenea eveniment din această perspectivă. Am asigurat gratuitatea transportului studenţilor pe calea ferată. Sunt, de asemenea, o serie de programe în derulare, „Cornul şi laptele" şi un program care a început de curând şi anume „masa caldă", organizat în 50 de unităţi şcolare, selectate anterior. în care, în mod experimental vom oferi această masă caldă, urmând ca în funcţie de rezultatele acestui program-pilot să extindem această facilitate.
Din punct de vedere al investiţiilor, pe cele două componente - învăţământ preuniversitar şi învăţământ universitar - în programul de guvernare este prevăzută construcţia a 2.500 de unităţi şcolare, creşe şi grădiniţe noi. Avem, de asemenea, în buget fondurile pentru a finaliza o parte din obiectivele de investiţii aflate în derulare. Anul acesta vom începe construcţia a 500 de unităţi şcolare noi pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, avem un număr de 30 de cămine studenţeşti noi pentru care există studiile realizate. Și aceste investiţii se vor derula prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice. Beneficiar va fi Ministerul Educaţiei Naţionale, dar nu vor fi derulate prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Aş dori pe scurt să vă informez despre domeniul învăţământului preuniversitar. Suntem la zi în momentul de faţă cu programele şcolare pentru gimnaziu şi anul acesta trebuie să realizăm manualele şcolare pentru clasa a V-a, primul an de gimnaziu. Referitor la acest subiect, vreau să vă spun că intenţia noastră este să evaluăm ce s-a produs până în prezent. Dincolo de activitatea principală (și anume să asigurăm elevilor de clasa a V-a şi pentru toţi elevii din alte clase manualele şcolare la data de 1 septembrie), noi dorim să avem şi un feedback a ceea ce s-a făcut până în prezent, adică vom începe cu învăţământul primar şi vom continua cu celelalte forme de învăţământ, astfel încât să putem trage anumite concluzii, pe care şi publicul, părinţii şi dumneavoastră, presa, le semnalaţi din timp în timp.
Toată lumea spune că în învăţământul preuniversitar copiii sunt foarte stresaţi pentru că stau foarte mult timp în şcoală, se plictisesc și că avem o rată a abandonului foarte mare. Deci toate lucrurile acestea trebuie analizate şi puse în acest context al sistemului de învăţământ, pentru că dacă vom avea o pregătire corespunzătoare la nivelul învăţământului preuniversitar, vom avea și studenţi foarte bine pregătiţi în învăţământul universitar. În privinţa resursei umane, putem să avem manuale şcolare foarte bune, dar e nevoie și de dascăli care să posede, să fie pregătiți şi să cunoască toate noile tehnologii, tot ceea ce înseamnă inovativ în materie de educaţie şi de proces de învăţare. Din această perspectivă ne dorim foarte mult ca prin proiecte finanţate la nivel european să derulăm această pregătire a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Altfel spus, ca preocupare permanentă e descongestionarea programelor pentru elevii din preuniversitar, dublată de dorința de a-i duce către un program de pregătire în care să deprindă, în principal, cum să înveţe şi mai puţin cum să memoreze cunoştinţe. Şi când spun acest lucru, mă refer în primul rând la partea de gimnaziu, dar e valabil și pentru învățământul primar. În această perspectivă, elevii trebuie să dobândească acele aptitudini de a fi bine educaţi, de a se comporta în mod corespunzător în societate şi de abia după aceea vine problema asimilării  cunoştinţelor, a susținerii de diverse examene, a evaluării, pentru că experienţa mondială ne spune acest lucru. Japonezii, care sunt printre primii în materie de educaţie, au un program în acest sens, un program de educaţie foarte bine structurat din care cred că putem să învăţăm şi noi.
Aş vrea să spun câteva cuvinte şi despre învăţământul universitar. După cum ştiţi, universităţile au autonomie universitară, aceasta se respectă nu de acum, ci dintotdeauna. În perspectiva unor transformări care s-ar dori să fie realizate în domeniul învăţământului universitar, este importantă consultarea beneficiarilor acestui sistem şi când spun acest lucru mă refer la o consultare instituţională prin intermediul Consiliului Naţional al Rectorilor şi al unor consorţii pe diverse domenii de specializare, care vor fi partenerii noştri în tot ceea ce vom întreprinde. Avem, de asemenea, în lucru o serie de hotărâri de guvern care vizează începerea anului universitar 2017-2018, de exemplu hotărârea de guvern pentru aprobarea cifrei de şcolarizare finanţată de la bugetul statului pentru specializările şi programele de studii care vor intra în funcţiune în noul an universitar. M-aş opri aici şi în continuare îi rog pe colegii mei, pe secretarii de stat pe fiecare domeniu în parte, să facă scurte prezentări ale activității.
Biroul de comunicare
Trimite email
joi, 16 aprilie 2026 la 08:29:34 Ora de vară a Europei de Est