Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

,,Să identificăm împreună nevoile serviciilor sociale”

Primarii și viceprimarii au fost invitați, joi, la un simpozion, la A.J.P.I.S. Bihor

,,Să identificăm împreună nevoile serviciilor sociale”

C.N.A.S.R., Sucursala Bihor, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor și Direcția Generală de Asistență Socială Bihor au invitat joi, 16 februarie 2017, primarii și viceprimarii la simpozionul ,,Cadrul legislativ privind buna practică și funcționare a Serviciului Public de Asistență Socială la nivelul comunelor". Evenimentul s-a desfășurat la sediul Agenției Județene pentru Plăti și Inspecție Socială.

În prezidiul manifestării au fost invitați: asistent social Daniela Lupu, din Brașov (coordonator seminar), Claudia Torje (președinte al Colegiului Național al Asistenților Sociali (C.N.A.S.) Bihor, Andreea Pontoș (vicepreședinte C.N.A.S. Bihor), Livia Popuș (director interimar al A.J.P.I.S. Bihor), Simona Vesa (șef serviciu Inspecție Socială), Alina Mihele (inspector în cadrul Inspecției Sociale), Călin Puia (director general al D.G.A.S.P.C. Bihor).
Dintru început, Daniela Lupu a precizat faptul că dorește un workshop interactiv, schimb de opinii, participare amplă pentru a identifica ,,împreună nevoile  serviciilor sociale". În prezentarea cadrului legislativ au fost punctate în principal aspecte legate de servicii/prestații sociale, acreditare/licențiere și personal de specialitate; vorbind despre Serviciul Public de Asistență Socială, D.L. a sondat terenul pentru a afla câte primării și-au înființat un astfel de compartiment (în baza unei hotărâri a Consiliului Local). S-a constatat că cele mai multe primării nu dețin un asemenea compartiment. Abordând problema prestațiilor sociale, s-a făcut vorbire despre multiplele anchete sociale care se fac în cazul persoanelor cu handicap și al vârstnicilor; pentru minori în plasament; instanță divorț, tutelă, curatelă; copii aflați în dificultate; pentru abuz și violență în familie; abandon școlar; pentru ajutor în încălzirea locuinței sau pentru reducerea impozitului imobiliar. În prezentarea cadrului legislativ s-au făcut trimiteri la Legea 270/2008, pentru modific. Leg.17/2000, H.G. 430/2008, Leg. 292/2011, Art. 27, Art. 46, Art. 113, Leg. 197/2012, Asigurarea Calității S.S., precum și H.G. 691/2015, privind copiii ai căror părinți  sunt plecați la muncă în străinătate.
Problema nr. 1 - lipsa personalului de specialitate
Într-o discuție avută cu Andreea Pontoș, vicepreședintele Colegiului, am dorit să aflăm scopul și obiectivele seminarului, motivele convocării primarilor și viceprimarilor, precum și principalele probleme pe care le întâmpină primăriile, respectiv asistenții sociali la nivelul comunelor.
,,Am convocat la acest seminar primarii și viceprimarii pentru că ei au puterea de decizie. Ei trebuie să înțeleagă, ca și decidenți, ce înseamnă sau ce ar trebui să însemne asistența socială la nivelul comunității; în marea majoritate a cazurilor, asistența socială este concentrată pe prestații și beneficii, pe celebrele ajutoare sociale și mai puțin pe ceea ce înseamnă serviciile sociale, în folosul comunității, care să-i ajute să iasă din starea aceasta de vulnerabilitate. În mediul rural se constată lipsa personalului de specialitate (a asistenților sociali licențiați), așa cum cere legea. Din această cauză, accentul nu este pus pe serviciile sociale (pe identificarea nevoilor  comunității). De aceea am chemat primarii, ca ei să înțeleagă importanța asistentului social specializat. Dacă s-ar debloca posturile, cu siguranță, mai mulți asistenți sociali ar merge în mediul rural. Noi sperăm ca ei (primarii - n.n.) să fie de-acum mai deschiși la ceea ce înseamnă asistența socială, să-i lase pe asistenții sociali să-și facă treaba (acolo unde sunt). Din păcate, sunt prea puțini în mediul rural. Cercetările spun că 3 din 4 nu sunt asistenți sociali licențiați. E un paradox, avem asistenți, dar nu merg în mediul rural, chiar dacă mulți nu și-au găsit de lucru în domeniu; mai ales că în administrație posturile au fost blocate, alții s-au reorientat, iar marea majoritate sunt pe protecția copilului (aici își găsesc mai ușor de lucru - cei mai mulți la D.G.A.S.P.C. Bihor); ce e mai dureros este că mulți au plecat în străinătate (Anglia). Din păcate profesia de asistent social nu este văzută așa cum trebuie în comunitate, mai cu seamă în mediul rural; unii cred că asistentul social este infirmiera care dă injecții. Nu înțeleg ce rol esențial are în fond asistentul social, care poate să vină cu politici sociale, cu propuneri și cu un plan de intervenție pentru fiecare tip de beneficiar în parte, fiind respondent în rezolvarea cazurilor sociale din comunitate", conchide Andreea Pontoș.
Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: ,,Să identificăm împreună nevoile serviciilor sociale”.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 00:19:02 Ora standard a Europei de Est