Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua PI, sărbătorită la Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu

În 14 martie,

Ziua PI, sărbătorită la Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu

În data de 14 martie, în fiecare an, pe tot globul se sărbătoreşte ziua numărului PI, cunoscut prin aproximarea sa la 3,14.

Tocmai datorită acestei aproximări, data celebrării este în martie (luna a treia), ziua a 14-a. Interesant este faptul că în această zi, în 1879, s-a născut cel mai mare fizician al planetei  noastre, Albert Einstein.
La activitate au participat elevi din clasele a V-a D, a VI-a C, a VII-a A, a VII-a B - coordonaţi de d-na prof. Szatmari Dorina, elevi din clasele a V-a C şi a VII-a D - coordonaţi de d-l prof. Pîrja Radu şi în calitate de  consilier educativ al şcolii şi diriginte al clasei a V-a D, d-na prof. Deliman Alina.
În fiecare clasă au fost elevi care au realizat materiale scrise despre istoria numărului PI şi despre ce înseamnă această constantă matematică: împărţind circumferinţa oricărui cerc la diametrul său, se obţine acelaşi număr aproximat la 3,14, numărul PI fiind prezent în toate calculele legate de cerc. Remarcabile au fost prezentarea elevei Mănucu Maia din clasa a VII-a D şi a elevului Petrila Claudiu din clasa a VII-a B.
Tradiţionalul concurs de memorare a cât mai multe zecimale ale acestui număr cu un număr infinit de zecimale care nu se repetă periodic a fost câştigat de eleva Bud-Popa Oana din clasa a VII-a A, fiind totuşi departe de recordul mondial deţinut de un chinez care a recitat corect 67.890 de zecimale! Nu ştim dacă acest domn chinez are sau nu abilităţi matematice sau doar de memorare, dar despre Oana ştim sigur că stăpâneşte foarte bine şi raţionamentul matematic.
La creaţiile artistice, profesorii coordonatori s-au amuzat citind numeroase poezii în care elevii trebuiau să respecte condiţia ca fiecare cuvânt să aibă un număr de litere egal cu cifrele numărului PI, exact în ordinea în care acestea apar în partea zecimală: 3,14159 26535 89793 23846 ...
Elevii care au onorat numărul PI prin desene au fost cei mai numeroşi. Ei şi-au imaginat o lume fără cercuri şi sfere. De multă originalitate au dat dovadă mulţi elevi din clasa V-a D; unii chiar care au inventat cuvinte noi pentru a descrie  această lume „colţuroasă". Elevele Neagu Georgiana şi Chirilă Briana din clasa a VII-a B ne-au expus viziunea unei lumi fără cercuri într-o prezentare la calculator.
Toţi elevii din clasele participante au fost răsplătiţi cu biscuiţi rotunzi, numiţi „PIscuiţi". Materialele prezentate de elevi ne-au determinat să reflectăm la frumuseţea lumii noastre, aşa cum e, cu cercuri şi sfere, cu forme şi suprafeţe curbate, unele dăltuite de natură, altele create de mâna omului.
Pe lângă bucuria de a da ocazie elevilor să-şi dovedească talentul, imaginaţia, cunoştinţele, sărbătorirea zilei numărului PI la Şcoala Nicolae Bălcescu a fost cu siguranţă o ocazie de bucurie şi bună dispoziţie, aşa cum arată fotografiile făcute pe parcursul activităţilor...
Szatmari Dorina
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ziua PI, sărbătorită la Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu.

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:45:07 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00