Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Greva de avertisment ... așa și așa!

Uite greva... NU e greva

Greva de avertisment ... așa și așa!

Uite legea... NU e legea! “Legea nu este lege”... aceasta a declanșat conflictul de muncă. La ce s-a ajuns... deocamdată?
Liderii sindicali din învățământ sunt tari în declarații, doar de aceea își iau leafa – vor spune unii. Pe teren, însă, lucrurile nu sunt deloc de speriat. Dascălii își văd de școală și de copii. Greva de avertisment, de două ore (de ieri, luni, 10 noiembrie 2008) a fost una de catifea, cu mănuși din „pluș”, mai mult declarativă și mai puțin faptică. Prin urmare, nimeni nu a intrat în panică, iar copiii nu au avut de suferit, dar nici nu s-au bucurat.

Sufletiști cum sunt, dascălii și-au văzut de ore, oricât s-au dat liderii de ceasul morții în declarații. Elevii  nu  au fost deloc încântați văzând că li se predă și sunt ascultați, adică făceau școală în toată regula, ca și cum nu ar fi fost grevă de avertisment (între orele 12.00 și 14.00).
La Școala cu clasele I-VIII „Dacia”, în sălile de clasă, mai mult se mima a grevă de avertisment decât era în fapt, dascălii pozau doar în greviști. În majoritatea cazurilor, elevii aveau cărțile și caietele pe bănci semn că s-au oprit din activitate doar la intrarea noastră, însoțiți de liderul de sindicat, prof. Doru Conta.
„În cei 10 ani, de când sunt lider de sindicat, am prins patru greve. Doar în ’99, am obținut sporuri și măriri salariale, dar învățământul a ajuns la 6 la sută din PIB, așa se spune, deși tare mă tem că totul e doar pe hârtie și în declarații, ne-a spus liderul de sindicat, prof. Doru Conta. Guvernul simte că nu va mai câștiga și de aceea joacă tare. Până și avocatul poporului a sesizat neconstituționalitatea ordonanței de urgență.
La noi în școală, din 98 de angajați, doar zece au fost împotriva grevei. Nu se vede un lucru simplu, că noi cerem doar respectarea legii”, a conchis Doru Conta.
La Grădinița nr. 43, părinții aveau să ia cunoștință despre greva de avertisment încă de la intrare, din anunțul afișat pe geam. Dar, în grădinițe, greva nu a afectat câtuși de puțin programul pentru că la acea oră grădinițele cu program normal își încheiaseră activitatea, iar la cele cu program prelungit, copiii aveau program de masă și de somn.
La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, doamna directoare, prof. Georgeta Sadoveanu, părea puțin iritată și indispusă, și aceasta din pricină că nu dorea ca din lipsă de activitate, elevii să deranjeze și să facă boacăne, deși nu s-a ajuns la haos. Liderul FEN pe județul Bihor, Nicolae Moț, ne-a fluturat două documente, unul cu cele șase MOTIVE pentru participarea la greva de avertisment a personalului nedidactic din învățământ, iar celălalt cu MOTIVELE de nemulțumire: nerespectarea acordului încheiat între organizațiile sindicale și guvern, în noiembrie 2005...; refuzul guvernului de a pune în aplicare Legea nr. 221, privind majorarea, cu 50%, a salariilor personalului didactic și didactic auxiliar, de la 1 octombrie 2008, precum și a salariilor personalului nedidactic; declarațiile denigratoare ale prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu și incitarea altor categorii de salariați împotriva corpului profesoral; încercarea de transformare a dascălilor în „persona non grata” de către partidele aflate la guvernare în fața elevilor, studenților și părinților; culpabilizarea salariaților din învățământ pentru actuala situație de criză economică mondială.
„În cadrul colegiului nostru, pentru referendum au semnat toți  cei 62 de angajați, iar pentru grevă 54, din 54 de dascăli”, a declarat liderul FEN.
Tot la FEN (Federația Educației Naționale), au aderat și dascălii de la C.N. „Samuil Vulcan” Beiuș. Contactat telefonic de către dl Nicolae Moț, liderul de sindicat de la C.N. „Samuil Vulcan” Beiuș, dl prof.  Marcel Petru Coroiu, a declarat că din cei 100 de membri doar patru nu ai semnat pentru grevă, dar și aceștia s-au supus majorității. Liderul beiușean era bucuros aflând de la TV că senatul, comisia pentru învățământ, a respins (tot ieri), la ora grevei, ordonața de urgență...
Dascălii gojdiști nu au agreat greva... decât pe hârtie!
Stupoare!
Dascălii de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea nu au intrat în grevă. Prof. Nicolae Duluș, liderul de sindicat, era „singur printre dușmani” cum se spune. Pe tabel, au semnat 71 pentru grevă, dar numai pentru una formală, japoneză, ieri, doar vreo 18 mai rămăseseră să intre în grevă. Se înțelege, nu-i așa că și aceștia s-au supus majorității. Prin urmare, gojdiștii au fost doar cu sufletul în grevă!
Trist, dar adevărat! (Ov. DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto:  Greva de avertisment ... așa și așa!

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:31:47 Ora standard a Europei de Est